Cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au fost recompensaţi marţi cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2020, potrivit unui anunţ făcut de Goran K. Hansson, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.

Roger Penrose va primi jumătate din acest premiu, pentru "descoperirea faptului că formarea găurilor negre reprezintă o predicţie robustă a teoriei relativităţii generale", iar Reinhard Genzel şi Andrea Genz vor împărţi cealaltă jumătate a premiului, fiind recompensaţi pentru "descoperirea unui obiect compact supermasiv în centrul galaxiei noastre", potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.

Găurile negre şi cel mai întunecat secret al Căii Lactee

Cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru fizică din 2020 împart această distincţie pentru descoperiri ce vizează unul dintre cele mai exotice fenomene din Univers - găurile negre.

Roger Penrose a demonstrat că teoria relativităţii generale explică formarea unei găuri negre. Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au descoperit că un obiect cosmic invizibil, cu o masă extrem de mare, guvernează orbita stelelor aflate în centrul galaxiei noastre, Calea Lactee. O gaură neagră supermasivă este în prezent singura explicaţie cunoscută pentru acest fenomen.

Roger Penrose a utilizat metode matematice ingenioase pentru a demonstra că găurile negre sunt o consecinţă directă a teoriei relativităţii generale, formulată de Albert Einstein la începutul secolului al XX-lea. Einstein însuşi nu credea în existenţa reală a găurilor negre, veritabili monştri supergrei care captează toată materia din jurul lor. Nimic nu poate să le scape, nici măcar lumina.

În ianuarie 1965, la zece ani după moartea lui Albert Einstein, Roger Penrose a dovedit că găurile negre pot cu adevărat să se formeze şi le-a descris în detalii. În centrul lor, găurile negre ascund o singularitate în interiorul căreia toate legile cunoscute ale naturii încetează să se mai aplice. Articolul său revoluţionar este considerat şi în zilele noastre drept cea mai importantă contribuţie adusă teoriei relativităţii generale a lui Albert Einstein.

Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au condus fiecare echipe de astronomi care, de la începutul anilor 1990, s-au concentrat asupra unei regiuni cereşti denumite Sagittarius A*, care se află în centrul galaxiei noastre. Orbitele celor mai strălucitoare stele din acea zonă şi care sunt cele mai apropiate de centrul Căii Lactee au fost cartografiate cu o precizie tot mai mare.

Foto: (c) Fredrik Sandberg/EPA

Măsurătorile efectuate de cele două echipe sunt concordante şi ambele au depistat un obiect cosmic invizibil şi extrem de greu, care atrage acel grup de stele, făcându-le "să se grăbească" şi să se deplaseze cu viteze ameţitoare.

Aproximativ patru milioane de mase solare sunt grupate într-o regiune care nu este mai mare decât Sistemul Solar.

Folosind cele mai mari telescoape din lume, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au dezvoltat metode inovatoare pentru a vedea dincolo de uriaşii nori de gaz şi praf interstelar până în centrul Căii Lactee. Împingând şi mai departe limitele tehnologiei, cei doi cercetători au rafinat noi tehnici pentru a compensa distorsiunile cauzate de atmosfera Terrei, construind instrumente unice şi dedicându-se ei înşişi unor cercetări de lungă durată. Activitatea lor de pionierat a oferit omenirii cea mai convingătoare dovadă de până acum ce atestă existenţa unei găuri negre supermasive în centrul Căii Lactee.

Roger Penrose, născut în 1931 în Marea Britanie, şi-a obţinut doctoratul la Universitatea Cambridge şi este în prezent profesor la Universitatea Oxford.

Reinhard Genzel, născut în 1952 în Germania, a obţinut doctoratul în 1978 la Universitatea din Bonn. În prezent, cercetătorul german este directorul Institutului Max Planck pentru Fizică Extraterestră din oraşul Garching şi profesor la Universitatea California din oraşul american Berkeley.

Andrea Ghez, născută în 1965 la New York, are un doctorat la California Institute of Technology din Pasadena, obţinut în 1992. În prezent, cercetătoarea americană este profesoară la Universitatea California din Los Angeles.

În 2019, premiul Nobel pentru fizică a fost atribuit cercetătorilor James Peebles - pentru descoperiri teoretice în domeniul cosmologiei - şi Michel Mayor şi Didier Queloz - pentru descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost iniţiate de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2020, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), în creştere faţă de suma de 9 milioane de coroane suedeze primită de laureaţii din anii precedenţi.

După atribuirea premiului pentru medicină, decernat luni cercetătorilor Harvey J. Alter, Michael Houghton şi Charles M. Rice, şi a premiului pentru fizică, atribuit marţi cercetătorilor Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez, sezonul premiilor Nobel din 2020 va continua cu decernarea premiului pentru chimie, pe 7 octombrie, premiului pentru literatură, pe 8 octombrie, şi premiului pentru pace, pe 9 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 12 octombrie. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Ana Bîgu, editori online: Ady Ivaşcu, Irina Giurgiu)

Citește și:

Premiul Nobel pentru Fizică - istoric