Aproape toate recifele de corali din apele puțin adânci din întreaga lume sunt expuse unui 'risc extrem de ridicat' de dispariție până în anul 2075 din cauza schimbărilor climatice, a avertizat joi Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN), informează AFP.

În cadrul primei evaluări globale de acest tip, UICN - autoritatea internațională de referință în ceea ce privește flora și fauna amenințate cu dispariția - a inclus 96% dintre recifele coraliene, repartizate în peste 80 de țări și teritorii, în categoria 'în pericol critic de extincție', ceea ce reprezintă nivelul cel mai înalt de amenințare definit de această organizație.

Coralii, ecosisteme bogate care adăpostesc un sfert din totalul speciilor marine, sunt sensibili la căldură și deosebit de vulnerabili la schimbările climatice, care cauzează o încălzire a oceanelor și cresc astfel frecvența și intensitatea episoadelor de albire, cu consecințe devastatoare.

'Riscul de colaps al recifelor coraliene se intensifică, însă acesta trebuie să constituie mai degrabă un semnal de alarmă decât o sursă de disperare', a subliniat Mishal Gudka, responsabil științific pentru evaluarea ecosistemelor coraliene pentru Lista Roșie a UICN.

Mishgal Gudka reamintește că unele 'recife coraliene au dovedit o capacitate remarcabilă de a se restabili după episoade de albire devastatoare'.

Cu toate acestea, riscul de a vedea dispărând unele dintre ecosistemele coraliene dintre cele mai vaste și mai bogate în biodiversitate din lume este cât se poate de real. Printre cele mai amenințate se află Marea Barieră de Corali din Australia, Triunghiul Coralilor din Oceanul Pacific occidental și Asia de Sud-Est, Bariera de Corali Mezoamericană din Marea Caraibilor, precum și recifele coraliene din Marea Roșie.

'Fereastră critică'

Analiza UICN, publicată în perioada în care reprezentanții guvernelor din lumea întreagă sunt reuniți la Erevan (Armenia) cu ocazia COP17 Biodiversitate, a examinat 127 de ecosisteme coraliene tropicale și subtropicale, care acoperă o suprafață de 188.362 de kilometri pătrați.

Pentru această evaluare, cercetătorii s-au bazat pe un scenariu 'intermediar' formulat de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC), ce prevede o creștere a temperaturii globale cu 2,7 grade Celsius în raport cu nivelurile preindustriale până în anul 2100.

Miercuri, ONU a avertizat că, luând în considerare angajamentele actuale ale țărilor în privința reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, omenirea se îndreaptă spre scenariul unei încălziri cu 2,6 grade Celsius pe parcursul acestui secol.

Deși poluarea, pescuitul extensiv și supraturismul contribuie, de asemenea, la degradarea stării de sănătate a coralilor, 'stresul termic asociat cu schimbările climatice constituie amenințarea cea mai constantă aflată la originea declinului recifelor coraliene la scară mondială', a subliniat UICN într-un comunicat.

Totuși, 'nu este prea târziu pentru a oferi recifelor de corali o șansă de a se reface, dar acest lucru necesită o acțiune decisivă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și a limita încălzirea oceanelor', a declarat Grethel Aguilar, directoarea generală a UICN.

În timpul acestei 'ferestre critice de 50 de ani' pentru a implementa acțiuni de conservare, 'știm ceea ce trebuie să fie făcut: reducerea ambițioasă a emisiilor, eforturi sporite de protecție și de restaurare, precum și o investiție susținută în ecosisteme costiere reziliente și în comunitățile care depind de ele', a subliniat ea.

La conferința COP17 Biodiversitate, țările discută pentru a încerca să salveze un acord istoric pentru natură, datând din 2022 și care vizează protejarea a 30% din uscatul și mările lumii până în 2030, dar ale cărui obiective devin din ce în ce mai greu de atins, întrucât guvernele întârzie să pună în practică angajamentele pe care și le-au asumat.

Un studiu publicat săptămâna trecută în revista Nature a dezvăluit că, în 2020, aproape jumătate dintre speciile de corali prezentau 'un risc relativ ridicat de extincție', iar schimbările climatice erau principalul factor al acestui declin. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)