Patru dintre cei opt candidaţi care au îndeplinit condiţiile de participare la selecţia pentru numirea şefului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) susţin la 14 ianuarie 2020 interviurile cu ministrul Justiţiei - etapă în cadrul procedurii de numire a funcţiei de procuror-şef al  PÎCCJ.

Pentru conducerea PÎCCJ s-au înscris opt candidaţi. Dintre aceştia, patru susţin interviuri cu ministrul Justiţiei la 14 ianuarie, în timp ce ceilalţi patru susţin aceste interviuri în data de 15 ianuarie 2020, se arată pe site-ul http://www.just.ro/.

În intervalul 2 decembrie 2019 - 21 ianuarie 2020 se desfăşoară, de altfel, procedura de selecţie şi numire pentru ocuparea funcţiilor de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), procuror-şef al Direcţiei Generale Anticorupţie (DNA) şi procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), se arată în calendarul selecţiei afişat pe site-ul menţionat mai sus.

Susţinerea interviurilor candidaţilor pentru cele trei funcţii de conducere are loc în intervalul 14-17 ianuarie 2020. La 21 ianuarie se afişează rezultatele, iar la 22 ianuarie Ministerul Justiţiei transmite propunerile către Consiliul Superior al Magistraturii pentru aviz.

***
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) este numit, la fel ca procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sau procurorul-şef al DNA, de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul CSM, în conformitate cu Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Dispoziţiile legale care reglementează numirea şefilor DIICOT, PÎCCJ şi DNA sunt cuprinse în art. 54, alin. (1) din Legea nr. 303/2004, dar şi în Hotărârile CSM nr. 193 din 9 martie 2006 şi nr. 610 din 10 iulie 2012 privind numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere.

În urma selecţiei candidaţilor, conform criteriilor de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor, candidaţii pot depune cereri de înscriere la Direcţia resurse umane a Ministerului Justiţiei, conform programului stabilit de Ministerul Justiţiei.

Candidaţii care îndeplinesc criteriile de selecţie urmează să susţină un interviu în faţa Comisiei de interviu, formată din ministrul Justiţiei, secretari de stat ai Ministerului Justiţiei, un procuror desemnat de Secţia de procurori a CSM, un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii, un specialist în management, organizare instituţională şi comunicare, un psiholog, un consilier al ministrului justiţiei, se arată pe site-ul http://www.just.ro/.

Rezultatele selecţiei se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi se publică pe pagina de internet a instituţiei.

Ministrul Justiţiei va înainta propunerile de candidaţi pentru aviz, la CSM. Propunerile trebuie să îndeplinească criteriul vechimii, astfel încât persoanele propuse să fi ocupat timp de zece ani funcţia de procuror sau judecător.

Conform Hotărârii CSM nr. 193 din 9 martie 2006, ministrul Justiţiei depune la CSM propunerile de candidatură, însoţite de mapa profesională a candidaţilor. Mapa profesională a candidaţilor trebuie să conţină o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu a colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese actualizată. În plus, mapa profesională trebuie însoţită şi de un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un CV al candidatului şi zece lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea.

În cadrul procedurii de emitere a avizului, CSM solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) să verifice şi să comunice, în termen de 15 zile de la solicitare, dacă procurorii candidaţi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau dacă a colaborat cu acestea.

În cel mult 30 de zile de la depunerea de către ministrul Justiţiei a propunerilor la CSM, acesta din urmă are obligaţia de a întocmi un referat în care se consemnează evoluţia carierei profesionale a candidaţilor, cu evidenţierea evaluărilor şi a eventualelor sancţiuni disciplinare, îndeplinirea condiţiilor de vechime, depunerea declaraţiilor şi rezultatul verificării CNSAS (art. 21 indice 1, alin. 3 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).

Tot în cadrul procedurii de avizare de la CSM, candidaţii propuşi trebuie să susţină un interviu în faţa Consiliului, constând în prezentarea planului managerial, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare şi verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei. Membrii Consiliului pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la alte aspecte din mapa profesională. La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului. (art. 19, alin. 3-6 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).

Odată emis avizul CSM, ministrul Justiţiei poate trimite propunerea de procuror general sau de procuror-şef al DNA/DIICCOT preşedintelui României. Propunerea trebuie să fie în mod obligatoriu însoţită de avizul CSM.

Preşedintele României poate să accepte propunerea şi să emită decretul de numire în funcţie sau poate să refuze numirea. În cazul refuzului, acesta trebuie anunţat public şi trebuie să conţină o motivare detaliată.

Revocarea din funcţie a procurorului general se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza din oficiu sau la cerere.
***
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) din România este unitatea de parchet de cel mai înalt grad din România, aflată în vârful ierarhiei Ministerului Public, fiind condusă de procurorul general, conform site-ului http://www.mpublic.ro/. DIICOT ŞI DNA sunt structuri specializate care funcţionează în cadrul PÎCCJ.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost înfiinţată în anul 2004, în scopul destructurării grupurilor infracţionale organizate, frontaliere şi transfrontaliere şi a combaterii terorismului, scrie site-ul https://www.diicot.ro/.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o structură de parchet specializată în combaterea corupţiei mari şi medii şi a fost creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea şi aducerea în faţa instanţei a cazurilor de corupţie medie şi mare, potrivit site-ului https://www.pna.ro/. AGERPRES/ (Documentare-Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Ady Ivaşcu)