logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

1 Decembrie - Ziua Naţională a României

Imagine din galeria Agerpres

În fiecare an, la 1 Decembrie, începând din 1990, este sărbătorită Ziua Naţională a României. La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, potrivit www.cdep.ro.

Primul 1 Decembrie ca Zi Naţională a României a fost marcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au loc parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi alte manifestări.

 


Foto: (c) Silviu Matei / AGERPRES FOTO


Ziua Naţională a României, între 1866, anul în care principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea, la 10 mai, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I, şi momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, s-a sărbătorit la data de 10 Mai. Aceeaşi dată reunea unele dintre cele mai importante evenimente din istoria României: proclamarea Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, Carol I promulgând la 10/22 mai Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, precum şi proclamarea, în 1881, a Regatului României.

Ziua abdicării regelui a marcat începutul dictaturii comuniste în România, care a fost proclamată republică populară. Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României. La 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

 


Foto: (c) Alex Tudor / AGERPRES FOTO


Basarabia a fost prima provincie românească ce s-a unit cu România, fapt împlinit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat, cu majoritate de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România. La 15/28 noiembrie 1918, Congresul general al Bucovinei, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, în unanimitate, "unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României", potrivit volumului "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român întrunit la Oradea, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, a adoptat, în unanimitate, o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza "printre naţiunile libere" (în baza dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa), potrivit volumului menţionat anterior. În declaraţia redactată de Vasile Goldiş se sublinia, astfel, necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate "să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române". Totodată, se cerea "afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională". Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918. Prin Declaraţia de la Oradea s-a subliniat atât dreptul naţiunii române la autodeterminare, cât şi ideea convocării adunării naţionale, reprezentând un act cu o semnificaţie istorică deosebită privind procesul de unificare naţională.

 


Foto: (c) Dorina Matis / AGERPRES FOTO


La 18/31 octombrie, prin Proclamaţia către naţiunea română, se aducea la cunoştinţa opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central la Budapesta (mutat, apoi, la Arad) ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum şi principiile sale de acţiune. Acesta era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu), notează sursa de mai sus.

Manifestul, ce privea convocarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, a fost lansat de Marele Sfat Naţional din Transilvania, la 7/20 noiembrie: "În numele dreptăţii eterne şi al principiului liberei dispoziţiuni a naţiunilor (...) naţiunea română din Ungaria şi Transilvania are să-şi spună cuvântul său hotărâtor asupra sorţii sale şi acest cuvânt va fi respectat de lumea întreagă", potrivit lucrării "Istoria românilor" (vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

 


Foto: (c) Adrian Cuba / AGERPRES FOTO


Consiliul Naţional Român Central, întrunit la 9/22 noiembrie 1918, a adoptat o Notă Ultimativă prin care cerea guvernului maghiar "puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească". Tratativele între delegaţia Consiliul Naţional Român Central, compusă din Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Gheorghe Crişan, cărora li s-a adăugat şi Iuliu Maniu, şi delegaţia Consiliului Naţional Maghiar, condusă de Oszkár Jászi, ministrul naţionalităţilor în guvernul condus de Mihaly Karoly, au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Acestea s-au soldat cu un eşec, deoarece partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar.

În acest context, Consiliul Naţional Român Central, prin Vasile Goldiş, a declarat că "naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii". Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiaseră guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

 


Foto: (c) Silviu Matei / AGERPRES FOTO


La Adunarea Naţională, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se aflau în Sala Unirii, fosta cazină militară (club sau cazinou al ofiţerilor), pe lângă cei 1.228 de delegaţi (deputaţi) aleşi în circumscripţiile electorale, cât şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat ş.a., şi "peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri", potrivit volumului "Scurtă istorie a românilor" (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977).

Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiş, care a făcut o retrospectivă istorică asupra trecutului neamului românesc şi a prezentat rezoluţia redactată de Consiliul Naţional Central Român. A subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: "Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească. Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă... teritoriile locuite de români au fost teritorii româneşti. După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuiesc să fie uniţi cu regatul român".

 

Foto: (c) Sorin Lupsa / AGERPRES FOTO


Totodată, Iuliu Maniu, în discursul său, a rugat Adunarea Naţională să primească proiectul de rezoluţie, "pentru a întemeia pentru vecie România unită şi mare şi a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democraţie şi deplină dreptate socială". Josif Jumanca a exprimat, de asemenea, adeziunea social-democraţilor români la unire, "pentru că noi, muncitorii, ne simţim una cu întreg neamul". În cuvântarea sa, episcopul Ioan I. Papp al Aradului a subliniat asemănarea acestei zile cu ziua de 15 mai 1848, iar întreaga adunare, sub influenţa acestei amintiri, a intonat imnul naţional "Deşteaptă-te române!".

În urma acestor cuvântări, Rezoluţia de unire a fost adoptată în unanimitate. Totodată, la propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componenţa Marelui Sfat Naţional, organism cu caracter legislativ, format din reprezentanţi ai diferitelor profesii şi categorii sociale. Votată într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, Rezoluţia a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.

 


Foto: (c) Sebastian Olaru / AGERPRES FOTO


În ziua în care Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta istorica hotărâre, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi ani în care s-au aflat în refugiu la Iaşi. Astfel, Bucureştiul a redevenit capitala României întregite. Ziarul Mişcarea, în articolul "Plecarea Suveranilor" din 16 noiembrie 1918, consemna următoarele: "Pentru vechea capitală a Moldovei se încheie un capitol de istorie. Porţile Iaşului s-au deschis larg acum doi ani pentru a primi pe Suverani, care veneau cu drapelul şi oştirea ţării, pentru a duce mai departe lupta pentru înfăptuirea visului secular al românismului. Erau zile de restrişte şi durere. Aici, însă, pe pământul binecuvântat al Moldovei, în cetatea lui Ştefan cel Mare şi a lui Cuza-Vodă, Regele şi Regina au trăit zilele cele mai grele, dar şi cele mai mari din viaţa poporului român" ("Istoria românilor", vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

Prin Decretul-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie, publicat în "Monitorul Oficial" nr. 212 din 13/26 decembrie, se consfinţea pe plan intern unirea: "Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt şi rămân de-a pururi unite cu Regatul României", conform volumului amintit mai sus.

 


Foto: (c) Nicolae Badea / AGERPRES FOTO


Regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins, în mai 1919, un lung turneu în Transilvania, fiind însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi. S-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, adesea entuziastă, se arată în volumul "Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I" (vol. II, Editura Enciclopedică, 2004).

La 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria. Însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei au fost adăugate coroanei regale de oţel a regelui Carol I, care amintea de Plevna, fapt ce a simbolizat actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Daniela Juncu)

Afisari: 36

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 07-04-2025 10:00

7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)

La 7 aprilie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a sănătății. În 2025, această zi dă startul unei campanii privind sănătatea mamei și a nou-născuților, intitulate 'Începuturi sănătoase, viitor plin de speranță'. Campania, ce se va derula timp de un an, are ca obiectiv impulsionarea guvernelor și comunității din domeniul săn

Documentare 07-04-2025 09:00

7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)

Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand

Documentare 07-04-2025 07:30

Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025

Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025. Noile alegeri prezidențiale se desfășoară în baza mai multor acte normative: *Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României re

Documentare 07-04-2025 07:00

Consiliul Afaceri Externe al UE pe tema relațiilor comerciale cu SUA și China (7 aprilie)

Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE), în configurația Comerț, se reunește la 7 aprilie 2025, la Luxemburg, pe ordinea de zi aflându-se relațiile comerciale ale Uniunii cu SUA și China, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Relațiile comerciale SUA-UE Miniștr

Documentare 07-04-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Vorba mincinoasă este moartea sufletului.' ('Cugetări persane', antologie și traducere de Viorel Bageacu, Ed. Albatros, București 1983) 

Documentare 07-04-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 7 aprilie

Ortodoxe Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr. Sfântul Mucenic Caliopie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 7 apri

Documentare 07-04-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie

Este a 97-a zi a anului 2025. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 51 m. Luna răsare la 14 h 12 m și apune la 04 h 41 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)

Documentare 06-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Solistul Cornel Constantiniu

Solistul Cornel Constantiniu este primul câștigător al trofeului concursului de televiziune 'Steaua fără nume' și este cunoscut publicului mai ales pentru șlagărul 'Nu îți spun te iubesc' de Ionel Tudor, pe versurile Andreei Andrei. S-a născut la 6 aprilie 1945, la București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică

Documentare 06-04-2025 09:30

6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)

La 6 aprilie, în fiecare an, este marcată Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, potrivit https://social.desa.un.org/. În

Documentare 06-04-2025 08:00

6 aprilie - Ziua NATO în România

Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Pentru stabilirea datei dedicate acestei zile, s-a ținut cont de momentul aderării României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, respectiv data de 29 ma

Documentare 06-04-2025 03:30

CITATUL ZILEI

''Iași vineri, 24 martie/ 6 aprilie 1917 Zi tare urâtă, vânt de furtună, care a stârnit praful. Nando s-a întors de pe front foarte mulțumit. A petrecut acolo două zile pline și cu folos. A ținut trupelor un discurs despre răsplata de după război, spunând că trebuie să li se dea pământ mai mult, ca recompensă

Documentare 06-04-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Duminica 5 din Post. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. M. Irineu de Sirmium Romano-catolice Duminica a 5-a din Postul M

Documentare 06-04-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie

Este a 96-a zi a anului 2025. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna răsare la 13 h 00 m și apune la 04 h 10 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)

Documentare 05-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Alexandru Papadopol

Actorul Alexandru Papadopol s-a remarcat în seriale de televiziune printre care 'Căsătorie de probă', ''Numai iubirea'', 'Daria, iubirea mea', 'Aniela', dar și pe micile ecrane, în filme precum 'Marfa și Banii', 'Amintiri din Epoca de Aur'', 'Love Building', 'Bani negri (pentru zile albe)'

Documentare 05-04-2025 10:00

DOCUMENTAR: Regizorul Silviu Purcărete împlinește 75 de ani (5 aprilie)

Regizorul de operă și teatru Silviu Purcărete s-a născut la 5 aprilie 1950, în București, conform silviupurcarete.art. A absolvit secția de regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' (IATC) din București, promoția 1974, clasa Valeriu Moisescu, cu spectacolul &