Reglementarea situaţiei Bulgariei după Primul Război Mondial s-a realizat în urma semnării Tratatului de la Neully sur Seine, localitate situată la vest de Paris, la 27 noiembrie 1919, când reprezentaţi ai Puterilor Aliate şi Asociate au ajuns astfel la un acord cu reprezentanţii guvernului de la Sofia.

Tratatul a redesenat graniţele statului bulgar, a stabilit cuantumul plăţilor de război pe care guvernul de la Sofia urma să le facă sub forma reparaţiilor, a dispus reducerea efectivelor militare ale armatei bulgare, precum şi recunoaşterea existenţei statelor nou formate, conform France Presse şi www.novinite.com.

Bulgaria a intrat în război la 11 octombrie 1915 alături de Puterile Centrale, prin declaraţia emisă de premierul Vasil Radoslavov. Motivaţia intrării în război de partea blocului Puterilor Centrale a fost dată, tot, de premierul Radoslavov care a indicat Serbia drept statul faţă de agresiunea căruia trebuia să ia atitudine, deopotrivă fiind vorba şi de angajamentul în ce priveşte alianţa comercială strânsă cu Imperiul Otoman şi Imperiul Austro-Ungar. Participarea Bulgariei în Primul Război Mondial a inclus operaţiuni militare în Balcani şi Europa de Est, desfăşurându-se până la 24 septembrie 1918, când executivul de la Sofia a permis comandantului armatei bulgare să ceară armistiţiul. În mod formal, la 29 septembrie 1918, Bulgaria a ieşit din Primul Război Mondial, pierderile în rândul efectivelor militare situându-se la circa 90.000 de soldaţi, conform https://www.history.com.

Negocierile purtate în cadrul Conferinţei de la Paris au determinat impunerea unor condiţii grele pentru statul bulgar prin Tratatul semnat la Neuilly sur Seine. În momentul înaintării proiectului de tratat, în septembrie 1919, conţinutul acestuia a depăşit şi cele mai sumbre aşteptări, în termeni relativi, tratatul fiind pe alocuri chiar mai aspru decât tratatul de la Versailles impus Germaniei, potrivit lui Robert Gerwarth, profesor de istorie modernă la University College Dublin, indică https://www.irishtimes.com.

Tratatul a forţat cedarea unei suprafeţe de circa 11.000 de km pătraţi, plata unor reparaţii de război impresionante de circa 2,250 milioane franci, în aur, pe durata a 37 de ani. Raportat la suprafaţa şi produsul său intern brut, Bulgaria s-a confruntat cu cele mai mari reparaţii de război impuse ţărilor Puterilor Centrale, scrie profesorul Robert Gerwarth, potrivit https://www.irishtimes.com.

Vestul Traciei a fost cedat Greciei, ca urmare a Conferinţei de la San Remo, eliminând astfel accesul la Marea Egee al Bulgariei. S-a impus semnarea convenţiei cu Grecia pentru schimbul de populaţie necesar. O suprafaţă de 2.563 de km pătraţi din partea de vest a Bulgariei a fost cedată Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. De asemenea, Dobrogea a revenit României, restabilind graniţa dintre cele două state în conformitate cu prevederile Tratatului de la Bucureşti din 1913. Efectivele armatei urmau să fie reduse până la 20.000 de militari. În plus, Bulgaria trebuia să recunoască existenţa Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, indică www.afp.com şi www.novinite.com.

Retrasarea graniţelor a lăsat Bulgaria fără importante zone agricole fertile şi fără accesul la Marea Egee - o chestiune extrem de importantă pentru economia statului bulgar, schimburile comerciale maritime aduceau venituri importante la bugetul naţional, conform lui Robert Gerwarth, scrie https://www.irishtimes.com.

În Bulgaria, prevederile Tratatului de la Neuilly sur Seine au fost considerate o catastrofă naţională. Odată cu declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial, Bulgaria s-a poziţionat din nou alături de Germania cu scopul declarat de a recupera pierderile teritoriale impuse de tratatul din 27 noiembrie 1919. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)

Sursa foto: gwpda.org