Ziua mondială de luptă împotriva cancerului ovarian este marcată la 8 mai, în fiecare an, în vederea informării și educării populației cu privire la această boală, la conștientizarea simptomelor, fapt ce ar permite femeilor să primească un diagnostic timpuriu, în stadiul când boala este mult mai ușor de tratat, crescând șansa de supraviețuire.

Inițiativa marcării acestei zile a fost prezentată în 2009 când reprezentanți ai organizațiilor pacienților din întreaga lume și profesioniști din domeniul medical s-au reunit într-o conferință internațională axată pe un schimb de experiențe în lupta lor împotriva acestui tip de cancer. Inițiativa a fost adoptată de către toți participanții și a devenit zi internațională în anul 2013, de atunci fiind marcată anual. În 2018, campania mondială de informare privind cancerul ovarian s-a desfășurat în 50 de țări și 45 de limbi diferite, numărul persoanelor participante fiind estimat la 420.000.

La nivel mondial, cancerul ovarian este cel de-al șaptelea cel mai frecvent cancer la femei. În întreaga lume, din cauza lipsei de informare și de conștientizare a simptomelor, a absenței unui test de depistare precoce și a unui diagnostic tardiv, gradul de supraviețuire a femeilor bolnave este foarte redus. Conform statisticilor, rata de supraviețuire în cazul îmbolnăvirii de cancer ovarian este cea mai scăzută dintre toate cancerele ginecologice, potrivit https://worldovariancancercoalition.org/.

În România, cancerul ovarian reprezintă cea de-a cincea formă de cancer ca frecvență la femei și în clasamentul celor 25 de țări cu cele mai mari rate de cancer ovarian. În 2018, în România, rata de creștere era estimată la 10,4 ocupând locul 20, rata cea mai mare fiind înregistrată în Serbia, urmată de Brunei, potrivit www.wcrf.org.

Cea mai importantă metodă de combatere a acestei boli este prevenția. Toate femeile prezintă risc pentru a dezvolta cancerul ovarian, acesta fiind diagnosticat, anual, la nivel global, la aproximativ un sfert de milion de femei. Între metodele de prevenție se află efectuarea anuală a unui test Babeș-Papanicolau. Pe de altă parte, conștientizarea simptomelor poate conduce la un diagnostic mai rapid. Între aceste simptome se află: balonare persistentă, dificultate la înghițire; senzația de stomac plin după doar câteva înghițituri; dureri pelvine/abdominale; simptome urinare - prea dese ori cu senzație de disconfort, precizează site-ul amintit.

Între factorii de risc pentru a dezvolta o formă de cancer ovarian se numără istoricul familial (antecedente de cancer ovarian, mamar, endometrial sau colorectal), istoricul nașterilor, substituțiile hormonale. Riscul de a dezvolta un astfel de cancer este mai redus pentru femeile care au născut natural și au alăptat, care au fost supuse unei intervenții chirurgicale de extirpare a ovarelor și a trompelor uterine, care au luat timp de cel puțin cinci ani pilule contraceptive. Totodată, menținerea unei greutăți corporale normale poate reduce riscul de a face această boală.

Coaliția Mondială pentru Cancerul Ovarian ('World Ovarian Cancer Coalition') are drept misiune acordarea de susținere/putere - prin cunoaștere, colaborare și acțiune - întregii comunități mondiale pentru a lupta împotriva cancerului ovarian. Prin acțiunile organizate cu prilejul acestei zile, se urmărește o informare și o educare a populației cu privire la boală, mai ales asupra simptomelor care pot fi generate și de alte boli mai puțin grave, în special boli cronice gastrointestinale. Coaliția Mondială pentru Cancerul Ovarian este susținută de peste 200 de organizații din întreaga lume, acoperirea rețelelor de sociale crescând exponențial în fiecare an, potrivit https://worldovariancancercoalition.org/.

În 2025, organizatorii continuă campania multianuală cu tema 'No Woman Left Behind' / 'Nicio femeie lăsată în urmă', conform sursei citate. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: nationaldaycalendar.com