Centenarul Mitropoliei Basarabiei, încununare a ortodoxiei românești din stânga Prutului

Hristos a înviat!

În Anul Centenarului Patriarhiei Române se împlinesc și 100 de ani de la înființarea Mitropoliei Basarabiei, care îi cuprinde pe românii ortodocși din stânga Prutului. Legea și Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, adoptate în data de 4 mai 1925, au conferit recunoaștere legală organizării unei noi mitropolii cu jurisdicție asupra credincioșilor ortodocși dintre Prut și Nistru, și astfel toate provinciile românești care au hotărât în anul 1918 Unirea cu Țara Mamă au ajuns să aibă, în organizarea bisericească, demnitate mitropolitană.

Încă de la înființarea Mitropoliei Moldovei, recunoscută de către Patriarhia Ecumenică în anul 1401, și a eparhiilor sale sufragane (Rădăuți, Roman, iar mai târziu Huși), credincioșii ortodocși din stânga Prutului, care făceau parte din Moldova medievală, au fost păstoriți de către ierarhii acestor structuri bisericești românești. Acești ierarhi, unii dintre ei canonizați de Biserica Ortodoxă Română (sfinții ierarhi Dosoftei, Varlaam, Iacob Putneanul) au hirotonit preoți, au sfințit biserici și mânăstiri, au scris și tradus în limba română cărți pentru folosul duhovnicesc al poporului, au catehizat și binecuvântat poporul credincios, păstorind chiar și dincolo de Nistru.

După războaiele ruso-turce care au marcat secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, prin Pacea de la București (1812), teritoriul dintre Prut și Nistru a fost anexat de către Rusia țaristă, fiind denumit de către autoritățile rusești Basarabia, întrucât dinastia Basarabilor din Țara Românească stăpânise o vreme sudul acestui teritoriu. În situația nou creată, pentru credincioșii ortodocși din Basarabia, rupți din Mitropolia Moldovei și din statul feudal Moldova, la 21 august 1813 a fost înființată Eparhia Chișinăului și Hotinului, în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Primul ei conducător a fost cărturarul ardelean Gavriil Bănulescu-Bodoni, care a crezut sincer că scoaterea acestui ținut românesc de sub influența otomană și fanariotă va fi un prilej de renaștere a ortodoxiei românești pe aceste plaiuiri, în acest sens ocupându-se direct de tipărirea în limba română a Sfintei Scripturi și a numeroase cărți de cult. Însă, sub urmașii săi în tronul episcopal, cu toții străini de poporul român autohton, s-a declanșat și s-a amplificat treptat procesul de rusificare a Eparhiei Chișinăului și Hotinului, care a continuat până în anul 1918.

La data de 27 martie 1918, Sfatul Țării a hotărât unirea Basarabiei cu Țara Mamă, cu regatul României, iar ultimul ierarh rus de la Chișinău a părăsit Basarabia în mai 1918. În consecință, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române de la București a numit ca 'locțiitor de arhiepiscop' la Chișinău pe episcopul Nicodim Munteanu al Hușilor, viitorul Patriarh al României, apoi pe episcopul Gurie Grosu Botoșăneanul, arhiereu vicar al Mitropoliei Moldovei, care la 21 februarie 1920 a fost ales arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului.

De numele acestui ierarh iubitor de limba și neamul românesc, Gurie Grosu, se leagă cele mai mari realizări ale Ortodoxiei românești în Basarabia în perioada interbelică: ridicarea Arhiepiscopiei Chișinăului la rang de mitropolie (în 1925) și întronizarea sa ca primul mitropolit al Basarabiei (în 1928, la împlinirea a 10 ani de la unirea Basarabiei cu Țara Mamă), precum și înființarea Facultății de teologie ortodoxă din Chișinău (în 1926), una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ teologic din România Reîntregită.

Amintim faptul că, pe lângă mitropolitul Gurie Grosu, un rol deosebit la ridicarea Bisericii din Basarabia la rangul de Mitropolie l-au avut și alte două personalități providențiale ale vremii, canonizate recent de către Biserica Ortodoxă Română, respectiv Sfântul Ierarh Dionisie Erhan, mult timp episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, iar apoi episcop al Cetății Albe-Ismail, și Sfântul Preot Mucenic Alexandru (Baltaga) din Basarabia, care a prezidat adunările preoților basarabeni între anii 1918-1925.

După cum preciza Mitropolitul Gurie Grosu în discursul pe care l-a ținut cu prilejul învestiturii sale regale ca Mitropolit al Basarabiei, eveniment care a avut loc la București în data de 26 aprilie 1928, 'Basarabia, prin ridicarea Chiriarhului ca mitropolit se încununează, se înfrumusețează cu o podoabă binemeritată. Cu această podoabă se împodobește sufletul moldovenesc al provinciei, care în vreme de asuprire rusească se manifesta numai prin Biserică; fiind susținut, nu s-a stins, ci a mocnit ca un cărbune aprins sub cenușă. Acest cărbune, când a bătut vântul libertății, s-a prefăcut în flacără, care a luminat și a condus la unirea Basarabiei cu Țara Mamă și cu întreg neamul. Prin Mitropolitul Basarabiei se cinstește, se înalță, se mărește unirea'.

La rândul său, în numele Majestății Sale Regele Mihai, Alteța Sa Regală Principele Regent Nicolae a afirmat cu același prilej: 'Vechea și strălucita Mitropolie a Moldovei și Sucevei sub a cărei cârmuire duhovnicească au fost veacuri de-a rândul românii de pe ambele plaiuri ale Carpaților moldovenești până la Nistru, Dunăre și Mare... poate fi mândră că lângă fiica sa, Mitropolia Bucovinei, ia loc acum a doua fiică, Mitropolia Basarabiei, alcătuind astfel sfânta și înălțătoarea horă a întregii noastre Biserici ortodoxe naționale dintre Tisa, Nistru, Dunăre și Mare'.

De asemenea, ministrul cultelor și artelor de la acea vreme, Alexandru Lapedatu, a subliniat faptul că, 'alături de providența divină... la unirea Basarabiei cu patria mamă, a lucrat dragostea și patriotismul celor de aici și a celor de dincolo de Prut', exclamând: 'Nu uitați că Mitropolia Basarabiei e ruptă din vechea Mitropolie a Moldovei!'

Temeliile Mitropoliei Basarabiei, așezate adânc în urmă cu un veac în conștiința și inima poporului român din stânga Prutului, au creat premisele intensificării misiunii Bisericii în pământul binecuvântat și roditor al Republicii Moldova, în special după obținerea libertății și a independenței de stat în anul 1991 și după reactivarea Mitropoliei Basarabiei în anul 1992.

În prezent, după 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe din Basarabia la rangul de Mitropolie, sub păstorirea neobosită și jertfelnică a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Petru, cel de-al treilea mitropolit al Basarabiei, sprijinit din anul 2018 de către Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, și Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, iar din primăvara acestui an de către Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, viața bisericească din Republica Moldova cunoaște o dezvoltare intensă în plan pastoral-misionar, cultural-educațional, administrativ-edilitar și social filantropic.

Astfel, numărul unităților de cult și al personalului clerical și monahal a crescut în mod semnificativ, numeroase lăcașuri de cult și imobile bisericești ale Mitropoliei Basarabiei au cunoscut lucrări de construire ori reparare, de realizare sau restaurare a picturii murale, de dotare și înfrumusețare, iar diverse programe cultural-educaționale și social-filantropice se desfășoară în strânsă colaborare cu Misiunea Socială Diaconia.
De asemenea, au fost achiziționate mai multe imobile (terenuri și clădiri) pentru construirea de lăcașuri de cult sau organizarea de sedii administrative și centre social-pastorale. Majoritatea acestor proiecte sunt sprijinite financiar de Statul Român, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, și de Patriarhia Română și eparhiile vecine celor basarabene, în baza întrajutorării frățești.

Aniversarea Centenarului Mitropoliei Basarabiei constituie, așadar, un prilej de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru darurile revărsate peste ierarhii, clericii și credincioșii Bisericii Ortodoxe Române din stânga Prutului, precum și o zi de recunoștință pentru toți cei care au susținut și au adus contribuția lor la înființarea Mitropoliei Basarabiei.

Totodată, această aniversare este o ocazie de evidențiere a importanței demnității și unității de neam, limbă și credință între românii aflați de o parte și de alta a Prutului, precum și un prilej de reflecție, evaluare și lansare de noi inițiative, prin care valorile spirituale și culturale ale românilor din Republica Moldova să fie promovate și dezvoltate prin dialog pașnic, cooperare și respect pentru libertatea și demnitatea umană.

Îi încredințăm pe toți credincioșii ortodocși din Republica Moldova că Biserica Ortodoxă Română, ca o mamă spirituală care își iubește fiii, prin vrednicii ierarhi și preoți din cele trei eparhii basarabene, le va fi în continuare alături, susținându-i atât prin rugăciunile ei permanente, cât și prin sprijinirea activităților concrete pastorale, social-filantropice și culturale din Mitropolia Basarabiei.

Felicităm pe Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, și pe ceilalți ierarhi ai Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei pentru lucrarea dinamică și bogată, pentru fidelitatea lor față de poporul român, pentru abnegația și dorința de a menține vii memoria și idealurile înaintașilor și făuritorilor Mitropoliei Basarabiei.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să îi ocrotească și să îi binecuvânteze cu sănătate, ajutor, pace și bucurie pe toți ierarhii, clericii, monahii, ctitorii, ostenitorii și binecredincioșii mireni ai Mitropoliei Basarabiei, îndemnându-i să cultive duhul unității și al frățietății, al comuniunii și al solidarității, spre păstrarea și promovarea valorilor credinței și culturii poporului român, întru mulți și binecuvântați ani!

Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române