DOCUMENTAR: 100 de ani de la moartea scriitorului Alexandru Vlahuţă
Poet, prozator şi publicist, Alexandru Vlahuţă, s-a născut la 5 septembrie 1859, în comuna Pleşeşti (care, în prezent, îi poartă numele) din judeţul Vaslui. Fiu al Ecaterinei şi al lui Neculai Vlahuţă, mic proprietar, Alexandru Vlahuţă era ultimul copil din cei opt ai familiei. Primii ani, la ţară, într-un ''cătun sărac'' a lăsat scriitorului amintiri dureroase: ''A, copilăria mea a fost tristă, aşa de tristă că n-aş mai vrea s-o mai trăiesc aievea'', potrivit volumului ''Dicţionarul scriitorilor români'' (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
Din 1867, a făcut clasele primare la Bârlad, apoi din 1871, Liceul ''Gh. Roşca Codreanu'', pe care l-a absolvit în 1878. Şi-a luat Bacalaureatul la Bucureşti în 1879 şi s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care însă nu a terminat-o. A fost profesor din 1879 la Gimnaziul ''Ienăchiţă Văcărescu'' din Târgovişte, obţinând o catedră şi la şcoala de la Mănăstirea Dealu (1880-1883).
Problemele învăţământului nu l-au lăsat indiferent şi a publicat diferite articole în care a combătut dogmatismul şi formalismul din metodele de predare, dar şi alcătuirea unor manuale şcolare cu multe lipsuri. A scos în 1902, împreună cu George Coşbuc, o carte de citire destinată şcolilor secundare şi profesionale. S-a înscris în Baroul din Târgovişte în 1882, cu o diplomă cumpărată, şi a pledat de câteva ori dar fără succes, notează lucrarea ''Dicţionarul general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009).
În 1883, s-a aflat în Galaţi, unde timp de patru luni a publicat articole şi schiţe în ziarul ''Galaţii''. Până 1893 a predat la catedră. Până atunci, s-a mutat la Bucureşti, unde a predat la Şcoala Normală a Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, în locul lui Ioan Slavici (1884-1885), la pensionul Elenei Miller-Verghy, apoi meditator (de la sfârşitul lui 1885) la Liceul ''V. Alecsandri'' al lui Ştefan Vellescu, apoi profesor la Azilul ''Elena Doamna'' şi la Liceul ''Sf. Gheorghe'', condus de Anghel Demetriescu.
La propunerea lui Titu Maiorescu, în 1888 a fost numit revizor şcolar pentru judeţele Prahova şi Buzău. A mai avut şi alte funcţii: corector la ''Analele parlamentare'' (1892-1896), secretar al Comisiei industriale de pe lângă Ministerul Domeniilor, şef de birou la acelaşi minister, referendar la Casa Şcoalelor (1901). În 1907 s-a aflat la conducerea Muzeului Pedagogic al Casei Şcoalelor.
În pofida notorietăţii create, volumele sale au fost respinse de la premiile Academiei, ceea ce a determinat refuzul său, în 1896, de a accepta calitatea de membru corespondent al înaltului for.
Alexandru Vlahuţă a manifestat înclinaţii literare de pe când era elev la liceu şi trimitea versuri la ''Convorbiri literare'', unde a colaborat, mai târziu, între 1878-1885. I-a fost publicat un articol ''Banul'' în 1879, în ziarul târgoviştean ''Dâmboviţa'', iar anul următor i-au apărut câteva poezii în ''Lira română''.
Întinsa activitate publicistică şi de animator literar s-a concretizat în sute de foiletoane şi articole publicate în presă. A semnat în: ''Convorbiri literare'', ''România liberă'' (1883-1885, 1889, unde a făcut parte şi din redacţie), ''Epoca'', ''Lupta'', ''Epoca ilustrată'', ''Lupta literară'', ''Familia'', ''Revista nouă'' (1887-1890, unde a fost şi redactor), ''Timpul'', ''Naţionalul'', ''Calendar pentru toţi românii'', ''Săptămâna ilustrată'', ''Literatură şi ştiinţă'', ''Constituţionalul'', ''Adevărul'', ''Eminescu'', ''Povestea vorbei'', ''Gazeta săteanului'', ''România jună'', ''Revista poporului'', ''Pagini literare'', ''Calendarul Minerva'', ''Generaţia nouă'', ''Literatură şi artă română'', ''Scena'', ''Viaţa românească'', ''Universul'', ''Luceafărul'', ''Tribuna poporului'', ''Flacăra'', ''Şcolarii'', ''Neamul românesc'', ''România'', ''Drum drept'', ''Lumea'', ''Drapelul''.
În perioada târgovişteană a făcut parte din comitetul de redacţie al gazetei locale ''Armonia''. Împreună cu Alceu Urechia a întemeiat revista ''Vieaţa'' (1893), iar cu George Coşbuc a scos revista ''Sămănătorul'' (1901).
O călătorie în Norvegia (1913) prefaţează suferinţele din anii Primului Război Mondial, când Alexandru Vlahuţă a fost silit să pribegească la Iaşi, la Bârlad (1916-1917). În 1918, s-a aflat pe front. Asociat cu I.Al. Brătescu-Voineşti a condus ziarul ''Dacia'' (1918), iar din însărcinarea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a scos ''Lamura'' (1919).
Alături de iniţialele şi prescurtările numelui, Alexandru Vlahuţă s-a folosit de numeroase pseudonime, între care: L.Ascar, I. Baltă, Lupu (Lup), Mamilis, Neagoe, Plivitor, Radu (Rad), Sandu, Selişteanu, Vlahul.
A debutat editorial cu volumul "Nuvele" (1886), urmat de placheta "Poezii" (1887). Alte volume de poezii: ''Poezii vechi şi nouă'' (1894), ''Poezii'' (1899), ''Poezii'' (1909), ''Poezii'' (1915; Marele Premiu al Academiei Române). A tradus din Francois Coppee, Alfred de Musset, Ada Negri.
Scriitorul a cunoscut un mare succes de public din epocă cu romanul ''Dan'' (1893), dar şi cu volumele ''Din goana vieţii'' (1892), ''În vâltoare'' (1896), ''Clipe de linişte'' (1899, volum premiat de Academie în 1900), ''Din durerile lumii'' (1908), ''File rupte'' (1909), ''România pitorească'' (1901, premiată în 1902) ş.a., notează volumul ''Dicţionarul scriitorilor români'' (Editura Albatros, Bucureşti, 2005).
În 1907, a reintrat în centrul atenţiei cu poemul ''1907'', publicat în ''Viaţa românească''. A făcut o călătorie la Paris, unde a revenit şi în 1910. Volumele ''Din durerile lumii'' şi ''Din trecutul nostru'', publicate în 1908, urmate de ''Pictorul N.I. Grigorescu'' (1910) şi ''Dreptate'' (1913) au încheiat cariera sa de prozator.
Alexandru Vlahuţă a murit la 19 noiembrie 1919. Membru de onoare post-mortem (28 octombrie 1948) al Academiei Române.
Figură luminoasă a unei epoci de tranziţie, Alexandru Vlahuţă a lăsat o operă inegală, ce trădează un amestec de sentimentalism, criticism, poză meditativă, de asumare a ''durerilor lumii''. Mai mulţi scriitori români de la 1900 au avut revelaţia literaturii citindu-l pe Alexandru Vlahuţă. ''Adoram pe Eminescu, dar ne înduioşam cu Vlahuţă. Unul devenise idolul generaţiei de intelectuali proletari, celălalt era însă tribunul care înduioşa'', scria în această privinţă Garabet Ibrăileanu. (''Dicţionarul scriitorilor români'', Editura Albatros, Bucureşti, 2005). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechiul sat Holloko din Ungaria
Vechiul sat Holloko din nordul Ungariei a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1987, datorită modului excepțional în care a conservat arhitectura, cultura și particularitățile stilului de viață din mediul rural de dinaintea practicilor agricole moderne ale secolului XX, potrivit whc.unesco.org
Congresul ordinar al UEFA, la Belgrad (3 aprilie)
La 3 aprilie 2025 se desfășoară, la Belgrad, în Sava Congress Centar, cel de-al 49-lea Congres ordinar al UEFA, conform https://www.uefa.com/. Congresul UEFA este organismul suprem de control al UEFA și reunește președinții și secretarii generali care reprezintă fiecare dintre cele 55 de asociații membr
PERSONALITATEA ZILEI: Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar
Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar este autorul unor exegeze despre clasici și contemporani. S-a născut la 3 aprilie 1945, în localitatea Lera-Chiojdu, județul Buzău. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969), a lucrat ca reporter și redactor de carte la mai multe reviste, z
Marele festival de hipism din Marea Britanie Randox Grand National de la Aintree (3-5 aprilie)
Randox Grand National, cunoscutul festival de hipism din Marea Britanie, începe la 3 aprilie, la Aintree, în Merseyside, la 9,6 km nord-est de Liverpool, cel mai important eveniment, marea cursă de hipism, are loc la 5 aprilie, conform https://www.irishpost.com și
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'' (3-4 aprilie)
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'', desfășurată la Cracovia, pe 3-4 aprilie, servește drept platformă pentru schimbul de experiență și de bune practici între experții europeni în domeniul patrimoniului cultural, care este expus în continuare riscului de dezastre naturale și civile,
Summitul Global Inteligența Artificială în Africa, la Kigali (3-4 aprilie)
La 3 aprilie 2025, timp de două zile, la Kigali, în Rwanda, se desfășoară summitul inaugural cu caracter global dedicat inteligenței artificiale în Africa, potrivit https://www.techarena.co.ke și DPA. Lideri ai guvernelor lumii, importanți oameni de afaceri la nivel global, membri ai mediului academic și ai societății civile se întrunesc cu a
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial
CITATUL ZILEI
''Din punctul de vedere al istoriei, destinul este superior maladiilor de destin și el rămâne astfel câtă vreme timpul istoriei nu are un sfârșit al lui sau câtă vreme este postulată judecata finală a istoriei lumii. Dar dacă timpul istoriei are un sfârșit și nu există o judecată finală a istoriei lumii, atunci istoria devine la râ
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2025. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 46 m. Luna răsare la 09 h 39 m și apune la 01 h 29 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PERSONALITATEA ZILEI: Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Jozef Wojtyla) (1987-2005)
Karol Jozef Wojtyla a devenit papa Ioan Paul al II-lea din octombrie 1978, când a fost ales Episcop al Romei și lider al Bisericii Romano-Catolice. S-a născut la 18 mai 1920 în orășelul polonez Wadowice, aflat la 50 km de Cracovia. A fost cel mai mic copil al părinților săi, Karol Wojtyla și Emilia Kaczorowska. Mama lui a murit în 1929. Fratele său mai mare
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este marcată la 2 aprilie, semnificând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de ''prefect''. Instituită prin Legea 348/2018, această zi se sărbătorește anual începând din 2019. Propunerea legislativă de instituire a zilei, inițiată de nouă deputați și senatori, a
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
La 2 aprilie este marcată Ziua internațională de conștientizare a autismului, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin Rezoluția 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat unanim ziua de 2 aprilie ca Zi internațională de conștientizare a autismului ('World Autism Aware
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
În fiecare an, pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen, este marcată Ziua internațională a cărții pentru copii, pentru a le insufla copiilor dragostea pentru lectură și pentru a canaliza atenția spre cărțile de acest gen, scrie site-ul https://www.ibby.org/.
Reuniune informală a miniștrilor apărării pe tema reînarmării Europei, la Varșovia (2-3 aprilie)
Miniștrii apărării ai Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe) se întâlnesc într-o reuniune informală la Varșovia, în zilele de 2-3 aprilie 2025. Principalul subiect de discuție este reînarmarea Europei și rolul Uniunii Europene (UE) în ajungerea la o pace justă ca urmare a Războiului din Ucraina. Reuniunea este organizată sub egida pr