Anton Pann, pe numele său adevărat Antonie Pantoleon Petroveanu, s-a născut la 2 noiembrie 1796, în localitatea Sliven, Imperiul Otoman (în prezent - Bulgaria), potrivit Lexiconului "Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi" (Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970, autor Viorel Cosma).

A fost cântăreţ de strană şi profesor de muzică psaltică, compozitor, folclorist şi scriitor, tipograf, situându-se printre întemeietorii culturii româneşti, notează www.crestinortodox.ro.

Stabilindu-se cu familia la Bucureşti, în 1812, după ce a locuit o vreme la Chişinău, devine cântăreţ şi paracliser la biserică. Cunoştea destul de bine limbile: română, greacă, bulgară, turcă şi rusă. Dornic să-şi îmbogăţească cunoştinţele, se înscrie ca auditor la "şcoala de muzichie" deschisă de Dionisie Fotino, "scriitor erudit şi compozitor muzical", cunoscător perfect al muzicii orientale. În 1816 părăseşte această şcoală şi se înscrie la şcoala deschisă de Petru Efesiul, un grec priceput în muzica ecleziastică, care i-a transmis nu numai cunoştinţele de bază ale artei muzicale, dar şi dorinţa de perfecţiune, şcoală care funcţiona pe lângă biserica Sf. Nicolae Şelari. La Bucureşti învaţă şi meşteşugul tiparului, în tipografia aceluiaşi Petru Efesiul, iar în 1819 ajunge"director" al tipografiei.

Din 1821, a fost cântăreţ de biserică sau profesor de muzică la Braşov, Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti, iar începând cu 1843 intensifică tipărirea de cărţi bisericeşti şi laice.

Prin tipăriturile sale a mediat cunoaşterea literaturii culte şi a celei populare, pe de o parte, reuşind prin spiritul său original să se distingă ca un adevărat creator în epocă, pe de altă parte. Astfel, pe lângă culegerea de "Poezii deosebite sau Cîntece de lume", din 1831, sau prelucrările din "Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea" (1853) apare şi volumul de "Fabule şi istorioare" (1841). "Povestea vorbii" (1847) este considerată a fi o veritabilă antologie paremiologică românească.

În anul 1848, anul revoluţiei de la Islaz, activitatea sa editorial-tipografică este mult mai redusă, reuşind să dea la lumină doar patru cărţi, dintre care două laice şi două cu caracter religios. În paralel cu munca didactică, o va desfăşura şi pe aceea de cântăreţ la Biserica Kretzulescu, unde reuşise să formeze un cor de tineri.

A fost cel care a pus pe muzică versurile poeziei "Un răsunet", scrisă de Andrei Mureşanu prin 1842. Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann şi unul din admiratorii acestuia, a relatat cum în casa poetului Andrei Mureşanu din Braşov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac şi Vasile Alecsandri, cu toţii fiind în căutarea unei melodii pentru poezia "Un răsunet", cel care a găsit melodia a fost Anton Pann, menţionează www.crestinortodox.ro. Cu privire la autorul real al partiturii muzicale sunt însă mai multe ipoteze.

Anton Pann a murit la 2 noiembrie 1854, fiind grav bolnav. Este înmormântat la Biserica Sfântul Stelian (Lucaci) din Bucureşti, din apropierea casei sale. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)