Ziua Holocaustului este marcată, în România, la 9 octombrie, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.

Potrivit prezentei Hotărâri de Guvern, cu prilejul Zilei Holocaustului, "vor fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică", autorităţile administraţiei publice urmând să acorde sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări.

Potrivit site-ului oficial al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", www.inshr-ew.ro, la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941 începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina. Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români şi al evreilor din teritoriile aflate sub administraţie românească care au fost ucişi în timpul Holocaustului, Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa. De asemenea, printre cei supuşi regimului de exterminare din Transnistria au fost şi mii de familii de romi, deportaţi pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25.000 de romi trimişi în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în Raportul final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului menţionat anterior.

La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi. Ansamblul cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti. Iniţiativa realizării monumentului a aparţinut Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome.

Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, în urma rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Odată cu instituirea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit ONU.

Anul acesta, cu prilejul împlinirii a 78 de ani de la începerea deportării evreilor din România în Transnistria şi a 75 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de Nord la Auschwitz, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" organizează o ceremonie de depunere de coroane şi o serie de activităţi cultural-educaţionale, potrivit unui comunicat de presă al institutului, remis AGERPRES. Astfel, la 10 octombrie 2019, va avea loc ceremonia de comemorare şi depunere de coroane la Memorialul Victimelor Holocaustului în Bucureşti, la care sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai Preşedinţiei, Camerei Deputaţilor, Guvernului, ai Corpului Diplomatic, ai comunităţii evreieşti şi ai societăţii civile. În perioada 11-12 octombrie 2019, Institutul "Elie Wiesel" organizează colocviul internaţional "Memorializarea în contemporaneitate a Holocaustului în Europa Centrală şi de Est", cu participarea unor experţi din 5 ţări care vor discuta despre forme contemporane de memorializare a Holocaustului, urmărind aprofundarea subiectului privind mecanisme ale memoriei. La 14 octombrie 2019, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, se va inaugura expoziţia tematică "Remeber to resist. Memoria Genocidului împotriva romilor din România", proiect organizat de Asociaţia Plural şi Bildungswerk fur Friedensarbeit în parteneriat cu Institutul "Elie Wiesel", care documentează memoriile supravieţuitorilor romi ai Holocaustului, precum şi a martorilor încă în viaţă ai acestei tragedii. Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 12 noiembrie. De asemenea, până pe data de 19 octombrie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român poate fi vizitată expoziţia internaţională "Între viaţă şi moarte. Cazuri de salvare a evreilor în timpul Holocaustului", care a deschis seria activităţilor organizate cu prilejul acestei zile, la data de 3 octombrie, şi care prezintă poveştile unor supravieţuitori ai Holocaustului şi ale unor salvatori din unsprezece ţări (Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Lituania, Olanda, Polonia, Slovacia, Ucraina şi România) pe fundalul unui context istoric mai amplu. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)