Ziua Şcolii Ardelene este sărbătorită la 11 octombrie, fiind instituită prin Legea nr. 93/2014 şi aminteşte de data la care, în anul 1754, Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românilor.

Propunerea legislativă, iniţiată de mai mulţi deputaţi aparţinând mai multor grupuri parlamentare, are ca obiect de reglementare omagierea mişcării culturale cunoscute sub denumirea de "Şcoala Ardeleană", curent întemeietor "al celor mai valoroase idei şi opere care ne definesc genetic, istoric şi sociologic în aria de cugetare a Europei, printr-un uriaş efort de aclimatizare a spiritului european în viaţa românilor, de creare a unei gândiri româneşti în consens continental, dar cu specificul local pe care îl apreciem, îl cultivăm şi îl apărăm şi astăzi", după cum se arată în expunerea de motive publicată pe site-ul www.cdep.ro.

Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat de Senat la 19 noiembrie 2013 şi de Camera Deputaţilor la 3 iunie 2014, aceasta din urmă fiind for decizional. Legea a fost promulgată de preşedintele României la 1 iulie 2014.

Potrivit prezentei legi, Ziua Şcolii Ardelene este o sărbătoare publică, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de mişcarea cunoscută sub numele de ''Şcoala Ardeleană''. Cu acest prilej, autorităţile administraţiei publice pot organiza manifestări culturale dedicate acestei zile, iar reprezentanţii societăţii civile, persoane fizice sau juridice, cât şi organizaţii neguvernamentale pot sprijini organizarea acestor evenimente.

Şcoala Ardeleană a fost o puternică mişcare iluministă transilvăneană, ideologică şi culturală, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea, care a promovat romanitatea, unitatea şi continuitatea poporului român. Avându-l precursor pe episcopul Ioan Inocenţiu Micu-Klein, mişcarea a grupat în jurul ei numeroşi intelectuali, fie ei istorici, preoţi, lingvişti, pedagogi, moralişti, poeţi etc., cei mai importanţi reprezentanţi fiind Gheorghe Şincai, Samuil Micu, Petru Maior şi Ion Budai-Deleanu. Toţi patru, numiţi corifeii Şcolii Ardelene, prin apartenenţa la Biserică Unită (greco-catolică, înfiinţată în anul 1700) au avut posibilitatea să facă studii superioare la Viena sau la Roma şi au continuat ideile cronicarilor cu privire la originea latină a limbii române şi la romanitatea românilor. Astfel, Şcoala Ardeleană a fost favorizată şi de unirea mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolică, în urma căreia a luat naştere Biserica Română Unită cu Roma. "De-a lungul istoriei însă, esenţial pentru construirea conştiinţei noastre europene a fost afluxul permanent al modului de gândire occidental, al ideologiilor filosofice, politice şi culturale care au conturat epoca modernă a continentului, cu fizionomia lui persistentă până astăzi. Rolul cardinal în această receptare a gândirii Europei occidentale de către marea etnie românească de la Carpaţi şi Dunăre l-a avut mişcarea ideologică şi culturală cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană", declara PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, potrivit site-ului www.catholica.ro. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)