La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, cel mai mare port maritim al României.

Amenajări ale Portului Constanţa de la Marea Neagră începuseră încă din 1857. În acel an autorităţile turce au concesionat construirea Portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd.", iar Portul Constanţa a beneficiat, pentru prima dată, de amenajări şi dotări relativ moderne, se arată pe site-ul https://www.portofconstantza.com/.

''După Războiul de Independenţă, în anul 1878, Dobrogea revine României şi, odată cu aceasta, apar primele preocupări pentru construirea unui port care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei şi avântul economic înregistrat de tănărul stat. (...) În aceste condiţii, statul român a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engleză, a contactat specialişti străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire a portului şi a investit în construirea monumentalului pod de la Cernavodă'', indică site-ul menţionat.

În 1878, Portul Constanţa dispunea de 200 m diguri şi 4 ha incintă portuară, se arată în lucrarea ''Enciclopedia geografică a României'', autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

Portul maritim Constanţa (14 martie 1984)

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO

La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a Portului Constanţa, lucrări care au început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino. În 1899, inginerul Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă, a fost numit director al lucrărilor Portului Constanţa, se arată în dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, în prezenţa regelui Carol I. La începutul secolului XX Portul Constanţa avea un dig de larg, de 1.377 m lungime, digul de Sud (1.497 m), cu farul roşu, danele de încărcare, mii de metri de cheiuri, silozuri, calea ferată ş.a. Suprafaţa platformei portuare era de 119 ha, se menţionează în lucrarea ''Enciclopedia geografică a României''.

Portul maritim Constanţa (12 august 1989)

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO/ARHIVA

În perioada interbelică se adaugă platformei portuare noi elemente de infastructură, precum uscătoria de porumb, clădirea administraţiei portuare, docul plutitor ş.a, iar traficul atinge 6,2 milioane tone în 1937, cifră care situa Constanţa între primele porturi europene (https://www.portofconstantza.com/). În 1938 volumul traficului portuar a fost de 4.138.677 tone, din care 3.946.357 tone reprezentau mărfurile destinate exportului, în principal ţiţei, material lemnos şi produse agricole. În ceea ce priveşte flota comercială maritimă, aceasta însuma 26 nave cu o capacitate totală de transport de 58.204 tone, potrivit lucrării ''Judeţele patriei. Constanţa - Monografie'' (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980).

Din 1967, au început lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea Portului Constanţa l-a avut construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră, inaugurat în 1984. Pe parcursul a două decenii, Portul Constanţa a atins dimensiuni impresionante, însumând o suprafaţă de peste 3.900 ha. Vârful de trafic a fost înregistrat în anul 1988, când au fost operate 62,3 milioane tone mărfuri.(https://www.portofconstantza.com/)

La 13 noiembrie 2001 a fost semnat un memorandum de înfrăţire între Portul Constanţa şi Portul Rotterdam din Olanda, în scopul creşterii traficului de mărfuri între acestea.

La 22 august 2003, la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CNAPMC), a avut loc ceremonia de inaugurare a noului statut de port cu facilităţi vamale pentru Portul Constanţa. Pentru trecerea Portului Constanţa în regim de port cu facilităţi vamale au fost necesare amenajări în perimetrul portului, pentru ca organele abilitate să poată asigura o supraveghere cât mai atentă a împrejmuirii portului şi a accesului în port, informa cu acel prilej CNAPMC.

Portul Constanţa (3 mai 2016)

Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO

La 17 noiembrie 2003 Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime a inaugurat cea mai importantă investiţie finalizată în ultimii ani, respectiv noul terminal de containere din Portul Constanţa Sud.

În prezent, Portul Constanţa acoperă o suprafaţă totală de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat şi 2.613 ha apă. Lungimea totală a Digului de Nord este de 8,34 km, iar cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul Constanţa are o capacitate de operare anuală de aproximativ 120 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operaţionale. Lungimea totală a cheurilor este de 29,83 km, iar adâncimile variază între 7 şi 19 m, potrivit https://www.portofconstantza.com. Portul Constanţa este atât port maritim, cât şi port fluvial. Legătura Portului Constanţa cu Dunărea se realizează prin Canalul Dunăre - Marea Neagră şi reprezintă unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanţa.

Portul Constanţa beneficiază de o poziţionare geografică avantajoasă, fiind situat pe rutele a trei coridoare de transport pan-european: Coridorul IV, Coridorul IX şi Coridorul VII (Dunărea) - care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin culoarul Rhin-Main-Dunăre, şi are un rol major în cadrul reţelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersecţia rutelor comerciale care leagă pieţele ţărilor fără ieşire la mare din Europa Centrală şi de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală şi Extremul Orient, indică site-ul https://www.portofconstantza.com. Portul Constanţa are statutul de Zonă Liberă, fapt care permite stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comerţului exterior şi a tranzitului de mărfuri către/dinspre Europa Centrală şi de Est.

Portul Constanţa (3 mai 2016)

Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a organizat în iunie 2018 cea de-a doua ediţie a workshopului "Portul Constanţa pe Drumul Mătăsii". Aceasta a reunit peste 70 de reprezentanţi ai mediului de afaceri românesc şi străin, diplomaţi din Azerbaidjan, China, Georgia, Kazahstan, Federaţia Rusă, Turcia şi Turkmenistan, reprezentanţi guvernamentali şi ai marilor organizaţii internaţionale, care au reconfirmat, în alocuţiunile lor, rolul de hub internaţional al acestui port maritim pe noile rute comerciale între Asia şi Europa.

Tot în iunie 2018 a avut loc, la Bruxelles, Conferinţa la nivel înalt ''Portul Constanţa - hub multimodal pentru dezvoltarea regională şi partener strategic al porturilor de pe Dunăre''. Cu acest prilej a fost semnat un protocol de colaborare între porturile Constanţa şi Anaklia, din Georgia, care vizează dezvoltarea traficului de mărfuri, prin revitalizarea conexiunilor directe între România şi Georgia. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 Explicaţie foto din deschidere: Portul Constanţa (3 mai 2016)

Citiţi şi:

REPORTAJ/Portul Constanţa se îndreaptă, la 110 ani de la inaugurare, spre al patrulea record anual european la tranzitul de cereale