ICR susține cercetarea comunităților românești din Balcani: volumul 'Localitățile istroromâne din Croația', lansat la Congresul Românității Balcanice

Miercuri, 4 noiembrie 2026, ora 10.15, în Sala Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților (Belvedere, nr. 3150, et. 3), va avea loc 'Congresul Românității Balcanice'. La eveniment vor participa lideri ai organizațiilor românești istorice din Albania, Bulgaria, Croația, Grecia și Macedonia de Nord.

Congresul este organizat de Comisia pentru Românii de Pretutindeni a Senatului României, Comisia pentru românii din afara granițelor țării a Camerei Deputaților, în parteneriat cu Institutul Cultural Român și cu sprijinul Comisiei pentru Cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților și al Societății pentru cultură Macedo-Române.

În cadrul lucrărilor Congresului vor fi lansate și prezentate o serie de volume realizate la Editura Institutului Cultural Român, având ca teme cercetări făcute în comunitățile istorice din Balcani.

Astfel, va fi lansat volumul 'Localitățile istroromâne din Croația' autori Dorin Lozovanu, Călin Pantea și Petar Radosavljevic (2026) și vor fi prezentate albumele 'Lecturi vizuale' etnologice la românii din Bulgaria. Regiunea Vidin, publicat în 2022, și 'Lecturi vizuale' etnologice la meglenoromânii din Republica Macedonia de Nord. Comuna Ghevghelia, publicat în 2025, semnate de Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa și Petar Atanasov.

Participanții vor putea vizita și expoziția 'Periplu balcanic la meglenoromânii din Grecia și Republica Macedonia de Nord și istroromânii din Croația', realizată în 2025 de Compartimentul Programe pentru Comunități Românești din cadrul ICR.

Volumul 'Localitățile istroromâne din Croația' valorifică rezultatele cercetării de teren desfășurate de autori în perioada 21-31 iulie 2025, în Peninsula Istria și pe insula Krk din Croația, cercetare susținută de ICR prin Compartimentul Programe pentru Comunități Românești. Lucrarea oferă o perspectivă documentată asupra situației lingvistice, etnografice și socio-geografice a comunității istroromâne și cuprinde studii, fotografii și materiale cartografice referitoare la localități precum Zejane (Jeian), Susnjevica (Șușnevița), Nova Vas (Noselo), Jesenovik (Sucodru), Brdo (Bârdo), Kostrcani, Zankovci, Letaj (Letai), Mune, Grobnik, Gradinje și Skitaca, precum și la insula Krk. Sunt abordate aspecte geografice, demografice, istorice, culturale, etnografice, confesionale, lingvistice, socioeconomice și toponimice, fiind reconstituită evoluția acestor comunități și documentată situația lor actuală. Istroromânii reprezintă una dintre comunitățile istorice românești sud-dunărene, a căror limbă și identitate culturală sunt amenințate de asimilare. Cercetarea și cartografierea localităților în care s-a păstrat istroromâna contribuie la documentarea unei importante componente a patrimoniului lingvistic și cultural românesc.

'Volumul 'Localitățile istroromâne din Croația', realizat de Dorin Lozovanu, Călin Pantea și Petar Radosavljevic, este o lucrare care continuă cercetările realizate de noi la românii balcanici, aromâni, meglenoromâni și românii timoceni, publicate sub numele generic 'Lecturi vizuale'. Colegii noștri au mers la istroromânii din Peninsula Istria din Croația, numiți istoric și rumeri, cici sau ciribiri. Cercetările au fost realizate cu sprijinul Institutului Cultural Român, instituție care tradițional s-a preocupat și de comunitățile românești balcanice. Lucrarea este realizată temeinic, developând istoria acestei comunități, numită științific istroromână, trecând în revistă autorii, cărțile și studiile care au tratat, de-a lungul timpului, problematica ei. (...) În același timp, lucrarea se constituie și într-o radiografie a situației actuale a acestei mici comunități, cu puțini vorbitori de istroromână, care este, așa cum au semnalat, de altfel, și alți cercetători, dar și de UNESCO, pe cale de dispariție. Numărul mic de vorbitori va duce, implacabil, într-un număr de câteva zeci de ani, la vorbitori mai puțini și chiar la dispariția acestui dialect al limbii române.' - Dr. Emil Țîrcomnicu

Volumul evidențiază și istoria eforturilor de păstrare a limbii române în comunitățile istroromâne. Un exemplu relevant îl constituie inițiativa lui Andrei Glavina de a organiza o școală românească în Șușnevița, în anul 1921:

'Totuși, în 1921, a fost o încercare de organizare a unei școli românești în Susnjevica/ Șușnievița de către Andrei Glavina. Această școală a funcționat un timp foarte scurt pentru că, din cauza inactivității localnicilor și a lipsei de susținere din partea autorităților, ea s-a închis. A. Glavina, care a întemeiat școala populară 'Împăratul Traian', în 1921 în comuna Valdarsa, care reunea cele șapte sate istroromâne de la sud de muntele Ucka (Maggiore), a fost de fapt și primar al municipiului Valdarsa. După ce a decedat, în 1925, istroromâna, ca și româna literară, au încetat să mai fie predate în școală, limba italiană înlocuindu-le. După includerea acestei regiuni în Croația, s-a trecut la limba croată, clădirea școlii existând până astăzi.' (p. 85)

Un alt aspect important îl reprezintă diversitatea dialectală a istroromânei, reflectată în diferențele de pronunție, gramatică și vocabular dintre comunitățile din nordul și sudul regiunii:

'Elementul de bază totuși a rămas încă cel de origine latină. În fonologie și în gramatică există diferențe importante între istroromâna din Zejane/Jeiăn și cea din satele de la sud de muntele Ucka. Și între satele din sud există o seamă de diferențe atât în fonologie și gramatică, cât și în lexic, dar ele nu sunt atât de mari ca să creeze dificultăți în comunicarea reciprocă. Graiul din Brdo/Bârda, de exemplu are unele trăsături și vocabular comun cu cel din Zejane/Jeiăn. Datorită lipsei de contact între cele două grupuri de istroromâni, diferențele lexicale între nord și sud sunt deosebit de însemnate.' (p. 89)

Dorin Lozovanu este cercetător specializat în geografia populației, etnogeografie, etnodemografie și cartografie, cu preocupări privind comunitățile istorice românești din Balcani. În 2021, a primit Premiul 'Mihail Kogălniceanu' al Academiei Române pentru lucrarea 'Populația românească din Peninsula Balcanică'.

Călin Pantea este cartograf, consilier în cadrul Asociației de Geografie și Etnologie și profesor de geografie la Colegiul Tehnic Transilvania din Oradea.

Petar Radosavljevic, doctor în filologie, este conferențiar universitar și șef al Catedrei de limba și literatura română din cadrul Departamentului de Romanistică al Facultății de Științe Umaniste și Sociale a Universității din Zagreb, unde predă inclusiv cursuri de istroromână.

***

Albumul 'Lecturi vizuale' etnologice la românii din Bulgaria. Regiunea Vidin, apărut în 2022, reunește fotografii realizate în localități cu populație de origine română din nordul Bulgariei, în regiunea Vidin, cunoscută și sub denumirea de 'Timocul bulgăresc'. Publicat de Societatea de Cultură Macedo-Română, cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român, albumul surprinde oameni, locuri, obiceiuri și tradiții, elemente de port popular și arhitectură, precum și repere cu semnificație istorică pentru comunitățile românești.

Fotografiile au fost realizate în perioada 2007-2013 și la sfârșitul anului 2020, alcătuind o documentare vizuală a unei lumi aflate în vecinătatea României, cu legături istorice și culturale deosebite cu spațiul românesc. Albumul contribuie la cunoașterea dimensiunilor sociale, lingvistice, etnologice și culturale ale acestei populații și pune în evidență importanța cooperării transfrontaliere dintre România și Bulgaria, în contextul apartenenței celor două țări la Uniunea Europeană.

***

Volumul 'Lecturi vizuale' etnologice la meglenoromânii din Republica Macedonia de Nord. Comuna Ghevghelia, apărut în 2024 și cofinanțat de Institutul Cultural Român și compania CELCO S.A., documentează prin fotografie și cercetare de teren trecutul și prezentul comunităților meglenoromâne din această regiune.

În perioada 7-13 iunie 2024, cercetătorii Emil Țîrcomnicu și Cătălin Alexa, de la Institutul de Etnografie și Folclor 'Constantin Brăiloiu' al Academiei Române, împreună cu profesorul Petar Atanasov, specialist în dialectul meglenoromân, au desfășurat o cercetare de teren în comuna și orașul Ghevghelia, precum și în satele Uma, Muin și Sirminina. Demersul a urmărit documentarea patrimoniului etnologic al meglenoromânilor, cunoscuți în regiune și sub denumirea de 'vlași'. Fotografiile surprind aspecte ale vieții comunitare și ale memoriei locale, inclusiv întâlniri și discuții cu mai mulți umineți - foști locuitori ai satului Uma sau descendenți ai acestora. Profesorul Petar Atanasov, el însuși meglenoromân, născut în satul Uma în 1939 și stabilit la Skopje, a facilitat dialogul cu membrii comunităților locale. Documentarea reflectă și transformările demografice și culturale ale regiunii, în care numeroase familii sunt astăzi mixte, macedonene și meglenoromâne.

Emil Țîrcomnicu este cercetător științific gradul I la Institutul de Etnografie și Folclor 'Constantin Brăiloiu' al Academiei Române, specializat în etnografie și în cercetarea tradițiilor și a patrimoniului cultural al comunităților românești sud-dunărene.

Cătălin Alexa este cercetător științific în cadrul aceluiași institut, cu preocupări în domeniul etnografiei, antropologiei vizuale și documentării fotografice a patrimoniului cultural. Prin cercetările de teren și albumele realizate, contribuie la documentarea tradițiilor și a identității comunităților românești din spațiul balcanic.

Petar Atanasov este lingvist și cercetător de origine meglenoromână, născut în localitatea Huma, din Republica Macedonia de Nord. Fost profesor la Facultatea de Filologie a Universității 'Sfinții Chiril și Metodiu' din Skopje, s-a remarcat prin contribuțiile sale la studiul dialectului meglenoromân, al dialectologiei romanice și al lexicografiei. Cercetările sale documentează particularitățile lingvistice ale comunităților meglenoromâne din Balcani, contribuind la conservarea și valorificarea patrimoniului lingvistic românesc.

Accesul la eveniment se face prin intrarea S2 a Camerei Deputaților, începând cu ora 9.15, pe baza actului de identitate, după confirmarea prealabilă a participării la adresa de e-mail com.romanii@senat.ro.

Biroul de Presă al ICR