Drama în cinci acte "Luceafărul" de Barbu Ştefănescu Delavrancea a avut premiera la Teatrul Naţional Bucureşti în 1910. Piesa reprezintă ultima parte a Trilogiei Moldovei, din care mai fac parte piesele "Apus de soare" şi "Viforul", potrivit site-ului tnb.ro. Din prima distribuţie a piesei făceau parte actorii Constantin Nottara, Petre Liciu, Ion Petrescu şi Constanţa Demetriade.

Piesa are în centru figura domnitorului Petru Rareş, un conducător viteaz şi patriot, un urmaş vrednic al lui Ştefan cel Mare.

"Ultima piesă a trilogiei, 'Luceafărul', ilustrează o altă faţetă a destinului în istorie: puterea dreaptă a domnitorului, aceeaşi cu a ţării, este neputincioasă şi se vede uzurpată prin mişelie şi trădare. Acţiunea dramei, circumscriind timpul dintre venirea lui Petru Rareş în prima domnie şi fuga forţată peste graniţă, este lipsită de relief. O epocă şi un personaj fără grandoare apar transpuse în maniera, acum neadecvată, din 'Apus de soare'. Sentimente nobile în expuneri declarative, într-un şir de tirade lirice trenante ori în obositoare pasaje narative, secvenţe dezlânate, tablouri cu contururi şterse, totul duce spre impresia de imitaţie. (...) Cu toate imperfecţiunile ei, 'Luceafărul' nu poate fi desprinsă din tripticul dramatic al lui Delavrancea, virtuală meditaţie asupra istorie româneşti", se arată în volumul "Dicţionar general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, 2004).

Acţiunea redă evenimente ale primei domnii a lui Petru Rareş, care după mulţi ani de pribegie se întoarce la cetatea Sucevei, unde tronul era liber după moartea lui Ştefăniţă. La început oştenii şi boierii nu-l recunosc, dar bătrâna Dolca şi Oana îşi dau seama că el este fiul lui Ştefan Vodă şi astfel, Petru Rareş este proclamat domn al Moldovei. Rareş este prezentat prin discuţiile oştenilor, care îl compară mereu cu tatăl lui. Rareş face incursiuni în Ardeal, visând la unirea tuturor românilor. "Numai să deprind pe moldoveni să se plimbe de-a cindea muntelui ca la ei acasă! Să ne apropiem noi de chezar, să-i scurtăm din drum, luând Ardealul!", spune Petru Rareş.

Unul dintre conflictele piesei este cel dintre domnitor şi duşmanii din exterior ai ţării - polonezii şi turcii, altul este între Rareş şi unii dintre boieri. După ce oastea lui Rareş a învins polonezii, este anunţată invazia turcească. În sfatul ţării, cea mai mare parte a boierilor, în frunte cu hatmanul Mihu, refuză să lupte împotriva turcilor. Domnitorul şi un grup de boieri şi oşteni credincioşi, le aminteşte exemplul înaintaşilor, patriotismul şi eroismul acestora. Doctorul Smil îl compară pe Rareş cu Ştefan cel Mare, dar Rareş răspunde: "Acela era un sfânt! Şi eu un om".

Părăsit de boieri, Petru Rareş pleacă din nou în pribegie, însoţit de un grup de oameni credincioşi, rătăcind prin munţi. Apoi se desparte de cei care îl însoţeau şi trece din Moldova în Ardeal, ajutat de nişte pescari.

"Cu 'Luceafărul' (scurta şi dilematica domnie a lui Petru Rareş) virtuţile dramaturgice ale lui Delavrancea îşi recapătă vigoarea şi prospeţimea. Eroul vizionar al unirii tuturor românilor, pândit de un destin vitreg, istoric dar şi individual, (dictat de legile fatalităţii) inaugurează în literatura noastră figura damnatului, a geniului prigonit", scrie volumul "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998).

Piesa "Luceafărul", ca şi celelalte două din Trilogia Moldovei, au fost ecranizate în serialul de televiziune "Muşatinii", în scenariul şi regia Soranei Coroamă. Distribuţia filmului a reunit mari actori: Teofil Vâlcu, Dina Cocea, Silvia Popovici, Ştefan Iordache, Traian Stănescu, George Motoi, Radu Beligan, Colea Răutu, Aurel Giurumia, Ion Bog, Ion Siminie, Costel Constantin, Vasile Cosma, Valeria Seciu, Cornel Constantiniu, Sorin Cruceru, George Mihăiţă, Corina Chiriac, Ica Matache, Dorin Varga, Mircea Albulescu, Violeta Andrei, Vladimir Găitan, Elena Amaria, Monica Ghiuţă, Cornel Gârbea, Mircea Basta, Sergiu Tudose, Constantin Codrescu ş.a. Rolul lui Petru Rareş a fost interpretat de actorul Ştefan Iordache. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Adrian Dădârlat)