Ziua internaţională a carităţii a fost desemnată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prin Rezoluţia /RES/ 67/105 pentru a fi marcată la 5 septembrie, în fiecare an.

Data la care se sărbătoreşte Ziua internaţională a carităţii a fost aleasă pentru a comemora trecerea în nefiinţă a Maicii Tereza, care, potrivit ONU, a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, "pentru munca depusă în lupta pentru depăşirea sărăciei şi a nesiguranţei, care constituie ameninţări la adresa păcii".

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pe 25 septembrie 2015, face cunoscut că eradicarea sărăciei în toate formele şi dimensiunile sale, inclusiv sărăcia extremă, este cea mai mare provocare globală şi o cerinţă indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă.

De asemenea, Agenda, care stabileşte un cadru global pentru eradicarea sărăciei şi realizarea dezvoltării durabile până în anul 2030, pe baza Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), solicită un spirit de solidaritate globală consolidat, axat în special pe nevoile celor mai săraci şi a celor mai vulnerabili, recunoscând rolul sectorului privat şi cel al organizaţiilor societăţii civile şi organizaţiilor filantropice în implementarea obiectivelor sale.

Potrivit ONU, cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă prevăzute în Agenda au potenţialul de a transforma vieţile oamenilor şi întreaga planetă, oferind cadrul necesar instituţiilor filantropice pentru a permite tuturor oamenilor să contribuie la îmbunătăţirea acestei lumi.

* * *

Maica Tereza, călugăriţă şi misionară, laureată a premiului Nobel pentru Pace, pe numele de botez Agnes Gonxha Bojaxhiu, s-a născut la 26 august 1910, la Skopje. Părinţii săi erau de origine albaneză, catolici.

La vârsta de 12 ani a simţit prima chemare către viaţa religioasă, iar şase ani mai târziu, în 1928, a părăsit oraşul natal pentru a se alătura călugăriţelor irlandeze de Loreto, potrivit www.nobelprize.org.

În 1929, a părăsit Irlanda şi s-a oprit în India, la Darjeeling. A fost trimisă apoi la Calcutta, unde a predat la Liceul de Fete Sfânta Maria, condus de călugăriţele de Loreto. În această perioadă, a învăţat bengaleza şi hindi, potrivit site-ului biography.com.

A cerut şi a primit, în 1948, acceptul oficial de a propovădui iubirea pentru aproapele din afara Ordinului. Din acel moment, Maica Tereza nu a mai purtat hainele de călugăriţă, adoptând îmbrăcămintea săracilor bengalezi: un sari de culoare albă, cu o bordură albastră.

S-a dedicat în întregime semenilor săi, a îngrijit copii şi a alinat suferinţe, a deschis o şcoală în aer liber şi o casă pentru cei fără adăpost şi a convins autorităţile locale să facă donaţii pentru această cauză. Prin eforturile Maicii Tereza, milioane de bolnavi şi muribunzi au primit adăpost şi au fost trataţi în dispensare mobile sau în clinici specializate şi sute de mii de copii abandonaţi au fost îngrijiţi şi daţi spre adopţie.

În octombrie 1950, a întemeiat, sub numele de Misionarele Carităţii, o nouă congregaţie religioasă în Arhidioceza Calcuttei. La începutul anilor '60, au fost trimise surori şi în alte părţi din India, iar în 1965, Misionarele Carităţii a devenit o Familie Religioasă Internaţională, printr-un decret al papei Paul al VI-lea. În anul 1997, surorile Maicii Tereza erau circa 4.000, prezente în 610 case de misiune, răspândite în 123 de ţări ale lumii, potrivit www.catholica.ro,.

În 1979, Maica Tereza a primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru întreaga sa operă de caritate.

A murit în 5 septembrie 1997 şi a fost înmormântată în sediul central al congregaţiei Misionarele Carităţii din Calcutta, mormântul său devenind în scurt timp loc de pelerinaj pentru creştinii din lumea întreagă.

La 4 septembrie 2016, Maica Tereza a fost canonizată de Biserica Romano-Catolică, în cadrul unei ceremonii oficiate de către papa Francisc în Piaţa Sfântul Petru din Roma. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)