Prima bătălie de pe râul Marna, din 5-10 septembrie 1914, a fost una dintre cele mai importante confruntări de pe frontul de vest în Primul Război Mondial şi a schimbat modalitatea de purtare a războiului.

Când Germania a invadat Belgia la 3 august 1914, modul de acţiune era rapid şi în deplină concordanţă cu prevederile Planului Schlieffen (desfăşurarea unui război ofensiv având ca scop cucerirea Franţei), conform https://www.historylearningsite.co.uk. Punerea în aplicare a Planului Schlieffen a determinat Marea Britanie să declare război Germaniei la 4 august 1914.

Învingerea Belgiei a determinat Corpul Expediţionar Britanic să se retragă în bătălia de la Mons. Forţele germane vizau cucerirea Parisului, dar retragerea ordonată a armatei franceze în apropierea râului Marna a făcut ca această zonă să găzduiască încleştarea celor două armate inamice, în prima mare bătălie de pe frontul de vest.

Declanşarea asediului asupra zonei Parisului a îndemnat guvernul să plece la Bordeaux.

Armata franceză condusă de Joseph Joffre s-a poziţionat la sud de râul Marna. Considerând că cea mai bună formă de apărare este atacul, Joffre a ordonat atacarea Armatei 1 germane. La 5 septembrie 1914, 150.000 de soldaţi francezi ai Armatei a 6-a au atacat flancul drept al armatei germane. Atacul a creat o breşă în grupul de armate germane care ataca Parisul, iar Armata 1 germană şi-a direcţionat orientarea operaţională către forţele Armatei 6 franceze. Această breşă de circa 45 de km, a fost valorificat de Corpul Expediţionar Britanic şi de Armata 5 franceză.

Forţele franceze au reuşit să sporească breşa creată între Armatele 1 şi 2 germane, această manevră tactică a afectat comunicaţiile forţelor germane, drept pentru care mesajele primite din zona de conflict au creat confuzie în rândul ofiţerilor germani de rang înalt.

Helmuth Von Moltke, şeful statului major general, se temea că aliaţii nu doar că puteau să extindă breşa dar şi să oprească avansul armatei germane spre Paris sau chiar să obţină victoria. Ca urmare a întreruperii complete a comunicaţiilor, la 9 septembrie 1914, Helmuth Von Moltke a cerut armatelor germane să se retragă şi s-au poziţionat în apropiere de râul Aisne. În acest moment intervine o schimbare de paradigmă în modalitatea de purtare a războiului, germanii încep să sape tranşee, renunţându-se astfel la războiul de mişcare. Prin săparea tranşeelor, acest mod de purtare al războiului avea să domine următorii ani ai conflictului.

Salvarea Parisului a însemnat împingerea germanilor înapoi pe o linie de 72 de km.

Poziţionaţi în zona Aisne, germanii au trecut la defensivă în faţa atacurilor aliaţilor. Prima bătălie de la Aisne a marcat debutul războiului de tranşee pe frontul de vest.

Prima bătălie de pe Marna a fost costisitoare prin logistica implicată, circa 500.000 de soldaţi, iar în ce priveşte pierderile a fost vorba de 250.000 de soldaţi francezi ucişi şi tot atâţia germani şi circa 13.000 britanici. Succesul acestei bătălii a însemnat nu doar salvarea Parisului şi abandonarea de către Înaltul Comandament German a Planului Schlieffen ci şi în schimbarea cursului războiului.

Această primă bătălie de pe Marna a fost o importantă victorie strategică, oferind totodată posibilitatea Franţei să continue războiul, conform https://www.bbc.co.uk.AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: blogs.fco.gov.uk