Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la 28 august 2019, că nu acceptă nicio propunere de remaniere a Guvernului. "În primul rând, nu accept nicio propunere de remaniere din partea acestui Guvern, nu doar pentru că acest Guvern şi-a schimbat componenţa politică, ci pentru că propunerile sunt pur şi simplu inacceptabile. Resping în integralitate remanierea propusă de premier", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Premierul Viorica Dăncilă a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, la 27 august 2019, propunerile de miniştri interimari la Energie - ministrul Economiei, Niculae Bădălău, la Mediu - ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, şi la Relaţia cu Parlamentul - ministrul pentru Mediul de afaceri, antreprenoriat şi comerţ, Radu Oprea. Miniştrii ALDE Graţiela Gavrilescu - Mediu, Viorel Ilie - Relaţia cu Parlamentul şi Anton Anton - Energie şi-au depus demisia la Secretariatul General al Guvernului, la 27 august 2019, după ce ALDE a anunţat părăsirea coaliţiei de guvernare.

Totodată, la 26 august 2019, premierul Viorica Dăncilă a transmis preşedintelui propunerile de noi miniştri la Educaţie (Şerban Valeca), Justiţie (Dana Gîrbovan) şi Interne (Mihai Fifor), precum şi propunerile de vicepremier la parteneriate strategice (Ana Birchall) şi pe probleme economice (Iulian Iancu). Mihai Fifor ocupă funcţia de ministru interimar de Interne, din 30 iulie 2019, după ce Nicolae Moga şi-a înaintat demisia. Propunerea pentru portofoliul Educaţiei a intervenit în condiţiile în care Daniel Breaz a asigurat interimatul, începând cu 5 august 2019, în locul Ecaterinei Andronescu, care a fost demisă. Cu privire la justiţie, Dana Gîrbovan a fost propusă să ocupe acest portofoliu în locul Anei Birchall, care a fost propusă, la rândul ei, să revină la la implementarea parteneriatelor strategice.

***

Remanierea guvernamentală (procedură)

Potrivit art. 106 din Constituţia României, funcţia de membru al guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Cu privire la remanierea guvernamentală, art. 85, alineatele 2, 3 din Constituţie arată că Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai guvernului.

Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a guvernului, Preşedintele României îi va putea numi şi revoca pe noii membri ai executivului, numai pe baza aprobării parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru, se arată în art. 85, alineate 2, 3 din Constituţie.

Remanierea guvernamentală care are ca efect schimbarea structurii sau a compoziţiei politice a Guvernului este definită şi de Curtea Constituţională, în Decizia nr. 128 din 8 martie 2014. Astfel, schimbarea compoziţiei politice intervine, potrivit Deciziei Curţii, ''în situaţia în care prin remanierea guvernamentală sunt cooptate sau, după caz, scoase de la guvernare un partid politic sau mai multe''. Restructurarea guvernului se face atunci când primul-ministru cere parlamentului modificarea structurii guvernului prin înfiinţarea, desfiinţarea sau, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere (art. 37, alin. 1, Legea nr. 90/2001). În ambele cazuri remanierea trebuie aprobată de către parlament.

Potrivit Codului administrativ, intrat recent în vigoare, Preşedintele României trebuie să numească în funcţie persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii. De asemenea, acesta trebuie să motiveze, să îi comunice prim-ministrului şi să facă public refuzul numirii în funcţie.

Preşedintele poate refuza, motivat, orice propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcţia de membru al guvernului în situaţia în care persoana propusă nu îndeplineşte condiţiile generale de ocupare a acestei funcţii: are cetăţenia română şi domiciliul în ţară; se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; nu a suferit condamnări penale. Preşedintele poate refuza motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului, când consideră că persoana propusă nu corespunde funcţiei respective. (art. 47, alin. 4, Codul administrativ).

Dacă preşedintele refuză, premierul îi transmite acestuia o nouă propunere în acelaşi termen de 5 zile de la data la care preşedintele a comunicat refuzul propunerii anterioare. Preşedintele are un nou termen de zece zile pentru a răspunde premierului.

În situaţia în care Preşedintele României sau primul-ministru sesizează Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, apărut cu ocazia numirii unui membru al guvernului, răspunsul este trimis de preşedinte după publicarea deciziei Curţii.


Interimatul funcţiei de membru al Guvernului (procedură)

Demisia din funcţia de membru al Guvernului se anunţă public, se prezintă în scris prim-ministrului şi devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii, conform Codului Administrativ al României (art. 45), reglementat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019.

Dacă membrii Guvernului se află într-una dintre situaţiile de încetare a calităţii de membru al guvernului, inclusiv cea demisiei, Preşedintele României va desemna alţi membri ai Guvernului miniştri interimari, la propunerea primului-ministru. Interimatul funcţiei nu poate depăşi 45 de zile (art. 107, alin. 3, 4 din Constituţie).

Codul Administrativ adaugă un articol prin care interimatul în funcţia de ministru se poate prelungi. Înăuntrul termenului de 45 de zile, prim-ministrul iniţiază procedurile prevăzute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului în calitate de ministru interimar, se arată în articol 46, alineat 3 din noul Cod Administrativ.

Până la adoptarea Codului Administrativ, în iulie 2019, Legea nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor nu dădea posibilitatea ca miniştrii să prelungească interimatul mai mult de 45 de zile: înăuntrul termenului de 45 de zile, primul-ministru va iniţia procedurile prevăzute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului (art. 9, alin. 3 din Legea 90/2001). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu)