Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte la 15 iulie 2019, principalele subiecte de discuţie fiind situaţia din Iran, Irak, Republica Centrafricană, Sudan, Etiopia şi Venezuela. Potrivit site-ului oficial al Consiliului, www.consilium.europa.eu, Înaltul Reprezentant ar putea informa miniştrii cu privire la Summitul UE-Ucraina din 8 iulie 2019 şi cu privire la reuniunea ministerială UE-G5 Sahel (Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania şi Niger) din 14 mai 2019.

Cu privire la Iran, miniştrii de Externe se vor referi la anunţul recent din partea Teheranului potrivit căruia acest stat a încetat să respecte Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (Joint Comprehensive Plan of Action - JCPOA), adoptat de Consiliul de Securitate al ONU prin Rezoluţia 2231(2015), la 20 iulie 2015, mai scrie sursa citată.

Consiliul va discuta şi va adopta concluzii cu privire la Irak, făcându-se mai exact referire la situaţia de după desfăşurarea alegerilor parlamentare din 2018, în contextul unor tensiuni regionale în creştere.

O altă temă luată în discuţie este modul în care UE ar putea să îşi consolideze sprijinul acordat Republicii Centrafricane, în contextul violenţelor din ce în ce mai numeroase.

De asemenea, miniştrii UE vor avea un schimb de opinii cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Nicolae Popescu. Guvernul Republicii Moldova şi-a reiterat angajamentul de a continua cooperarea cu UE şi de a pune în aplicare acordurile existente. În acest sens, la 1 iulie 2016, a intrat pe deplin în vigoare acordul de asociere UE - Republica Moldova cu zona sa de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE a avut loc la data de 17 iunie 2019, la Luxemburg, când s-a discutat despre situaţia din Venezuela (îngrijorarea pentru faptul că situaţia politică şi umanitară continuă să se deterioreze), situaţia din Republica Moldova (în contextul formării noului guvern), Strategia globală a UE, angajamentul UE de a-şi proteja întreprinderile, pentru a ţine seama de efectele Legii Helms-Burton (The Cuban Liberty and Democratic Solidarity - Libertad Act din 1996), eficacitatea politicii externe şi de securitate comune (PESC). De asemenea, s-a adoptat o declaraţie cu privire la Sudan, iar miniştrii de Externe au avut un schimb de opinii cu ministrul de Externe al Iordaniei, Ayman Safadi.

***
Consiliul Afaceri Externe este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului Uniunii Europene, fiind responsabil de acţiunea externă a UE, care include politica externă, apărarea şi securitatea, comerţul, cooperarea pentru dezvoltare şi ajutorul umanitar.

Consiliul Afaceri Externe este format din miniştrii Afacerilor Externe din toate statele membre ale UE, însă, în funcţie de ordinea de zi, îi poate reuni şi pe miniştrii Apărării, miniştrii competenţi în materie de Dezvoltare sau pe cei ai Comerţului. Consiliul Afaceri Externe se reuneşte o dată pe lună.

Preşedinţia Consiliului Afaceri Externe este asigurată, de regulă, de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, însă acesta poate fi înlocuit de membrul din cadrul Consiliului Afaceri Externe care reprezintă statul membru ce deţine preşedinţia semestrială, se prevede în Regulamentul de Procedură al Consiliului UE.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, împuternicit să angajeze guvernul statului membru pe care îl reprezintă şi să exercite dreptul de vot, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, vizitat pe https://eur-lex.europa.eu/.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate. Consiliul este de asemenea asistat de Secretariatul General, aflat sub autoritatea unui secretar general.

Reuniunile diverselor formaţiuni ale Consiliului se convoacă de către preşedintele său, la iniţiativa acestuia sau la cererea unuia dintre membrii săi ori a Comisiei. Dacă o delegaţie sau Comisia solicită convocarea Consiliului, preşedintele are obligaţia să pună în practică solicitarea. Preşedintele are totuşi o anumită marjă de apreciere în alegerea datei reuniunii, cu respectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de Procedură. Preşedinţia rotativă a Consiliului, asigurată de câte un trio de state pe o perioadă de 18 luni (câte şase luni fiecare stat), are obligaţia de a face cunoscute datele reuniunilor Consiliului pentru fiecare formaţiune cu cel puţin şapte luni înainte de începerea unei noi preşedinţii. Totuşi, această programare este flexibilă, iar datele programate pot fi modificate în cursul mandatului preşedinţiei.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Doina Lecea, editor online: Daniela Juncu)