Ziua mondială a justiţiei penale internaţionale este marcată anual la 17 iulie, făcând trimitere la semnarea în 1998 a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, care are drept obiectiv protejarea umanităţii faţă de cazurile de genocid, de crime împotriva umanităţii şi de crime de război, conform https://asp.icc-cpi.int.

Pentru a marca această zi sunt organizate manifestări în Europa şi în SUA, la sediile Curţii Penale Internaţionale şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Data de 17 iulie a fost stabilită în 2014, ca urmare a declaraţiei adoptate la Kampala, cu prilejul Conferinţei de revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI). Ziua Justiţiei Penale Internaţionale este o oportunitate foarte bună pentru confirmarea angajamentului comunităţii internaţionale pentru justiţia penală internaţională ca instrument comun pentru combaterea impunităţii pentru crimele cele mai grave care ameninţă securitatea internaţională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune, indică www.mae.ro.

''Curtea Penală Internaţională se bazează pe cooperarea statelor membre pentru operaţiunile sale. Curtea Penală Internaţională este ultima instanţă. În primul rând, justiţia trebuie realizată de instituţiile naţionale'', a declarat preşedintele Curţii Penale Internaţionale, judecătorul Chile Eboe-Osuji, la 29 iunie 2019, la Abuja, în Nigeria.  

CPI este prima instanţă penală internaţională permanentă, iar în prezent 122 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, indică https://www.icc-cpi.int.

România a făcut demersuri încă din perioada interbelică prin diplomatul şi juristul român apreciat la nivel internaţional Vespasian Pella pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în slujba păcii şi stabilităţii în lume.

Guvernul României a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, ceea ce a făcut posibilă intrarea în vigoare a Statutului. Pe parcursul anului 2013, România a deţinut poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. În această calitate, România a organizat, la Bucureşti, Haga şi New York, o serie de evenimente menite să promoveze Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi activitatea acestei instanţe penale internaţionale, conform www.mae.ro. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)