La 23 ianuarie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va începe demersurile privind organizarea unui referendum pe tema modificării legislaţiei în materie penală. "Este evident că există un larg interes pe această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii. Voi începe demersurile pentru un referendum prin care românii vor putea să se exprime dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu, fiindcă atunci când au votat aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD", a spus Preşedintele României la un eveniment organizat la Muzeul Palatului Cotroceni.

În ziua următoare, Klaus Iohannis le-a transmis preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare prin care anunţa că a declanşat procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.

Plenul Parlamentului a avizat favorabil, la 13 februarie 2017, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind iniţierea unui referendum naţional cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

Tema referendumului pe justiţie a reapărut la 19 martie 2019, atunci când preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este "aproape hotărât" să convoace referendum naţional pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare. "Discuţia a revenit şi nu a revenit întâmplător. Am primit acum nu multe săptămâni o lege spre promulgare care clarifica anumite aspecte juridice şi de europarlamentare şi de alte alegeri, în care pesediştii introduseseră un paragraf - 'împreună cu alegerile europarlamentare nu se poate organiza nimic altceva', nici alegeri, nici referendum. Mi s-a părut foarte suspect încât am contestat la CCR având ceva în minte pentru ce ar putea urma. CCR mi-a dat dreptate. Acea prevedere este neconstituţională şi, ca atare, am început să analizez împreună cu echipa mea de la Cotroceni cum ar fi dacă aş convoca un referendum fix pentru data alegerilor europarlamentare", a explicat preşedintele.

Pe 26 martie 2019, preşedintele Iohannis a avut consultări cu reprezentanţi ai societăţii civile pe tema referendumului, iar la 27 martie 2019 s-a întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pe tema situaţiei actuale din sistemul judiciar.

În ziua de 28 martie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va convoca un referendum pe data de 26 mai. "Este cert. Voi convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă aşa nu se mai poate. PSD continuă asaltul la adresa justiţiei", a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

La 1 aprilie 2019, Preşedintele României a anunţat că va solicita Parlamentului o nouă consultare, după cea din iarna anului 2017, pentru lărgirea ariei de cuprindere a referendumului.

În data de 4 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, scrisoarea cu privire la temele referendumului naţional care va fi organizat pe 26 mai. "În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţie, precum şi ale art. 2 şi art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarele probleme de interes naţional: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie; interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe. Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problemele sus-menţionate", preciza Iohannis, în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului.

La 5 aprilie, şeful statului a trimis o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlament prin care i-a invitat la consultări, la Palatul Cotroceni, pe tema situaţiei din Justiţie. Consultările au fost programate în zilele de 11, respectiv 12 aprilie. În prima zi, preşedintele Klaus Iohannis s-a consultat, la Palatul Cotroceni, cu reprezentanţii PNL, USR, PMP, UDMR şi ai grupului minorităţilor naţionale pe tema situaţiei din Justiţie. La 12 aprilie au fost programate consultările cu reprezentanţii PSD şi ai ALDE. Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat că formaţiunea sa nu va onora invitaţia.

În data de 16 aprilie 2019, comisiile juridice reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au dat aviz favorabil pentru organizarea referendumului. A doua zi, Parlamentul a votat asupra proiectului de hotărâre privind solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la organizarea unui referendum naţional consultativ cu privire la probleme de interes naţional. S-au înregistrat 218 de voturi "pentru", 11 voturi "împotrivă" şi trei abţineri.

În ziua de 25 aprilie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind organizarea referendumului din 26 mai. Întrebările de la referendumul care va avea loc în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare şi la care poporul român este chemat să răspundă cu "da" sau "nu" sunt următoarele două: 1. "Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?" şi 2. "Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?". AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Ady Ivaşcu)