Honore de Balzac s-a născut la 20 mai 1799, la Tours, într-o familie de burghezi. Tatăl său, Bernard-Francois Balssa, care din 1776 şi-a scris numele Balzac, provenea dintr-o familie de ţărani înstăriţi din Tarn. După studiile la Colegiul oratorienilor din Vendome (1807-1813), a părăsit oraşul natal, la vârsta de 20 de ani, şi s-a stabilit la Paris, unde s-a înscris la Facultatea de Drept.

Cu asentimentul familiei, a renunţat la cariera juridică pentru a se dedica literaturii. După câteva încercări nereuşite de a scrie piese de teatru, a publicat fără succes vreo 40 de încercări literare, mai ales romane, influenţate de moda "romanelor negre", bazate pe senzaţional şi lovituri de teatru, semnate cu pseudonimele Lord R'hoone sau Horace de Saint-Aubin, potrivit "Dicţionarului Literaturii Franceze", Editura Ştiinţifică, 1972.

În urma eşecurilor literare, a încercat să se lanseze în afaceri, cumpărând o tipografie şi apoi o topitorie de litere, intenţionând să publice ediţii complete ale operelor semnate de Moliere şi La Fontaine. Dar acţiunile sale s-au soldat cu un dezastru financiar, în 1828, şi cu datorii de care nu va scăpa până la sfârşitul vieţii. Deşi copleşit de necesitatea conceperii de romane senzaţional-istorice, Balzac a găsit, chiar prin intermediul acestor scrieri, modalităţi de redare a realităţii vremurilor.

În 1829, a publicat primul roman semnat cu numele său real - "Le Dernier Chouan ou la Bretagne en 1800", care, într-o ediţie ulterioară din 1845, a purtat titlul "Les Chouans". Tot în 1829, a publicat şi "Physiologie du mariage", cele două romane bucurându-se de un succes imediat.

Timp de două decenii, până la publicarea ultimelor sale capodopere, "La Cousine Bette" (1846) şi "Le Cousine Ponce" (1847), istoria vieţii lui Balzac se confundă cu istoria construirii grandiosului edificiu romanesc ''La Comédie humaine'' ("Comedia umană"), operă unică prin vastitatea proporţiilor, diversitatea personajelor şi profunzimea viziunii asupra lumii, potrivit "Dicţionarului istoric critic - Literatura Franceză", Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982.

În 1830, a început seria scrierilor ce-i va aduce celebritatea. "Comedia umană", cum se intitulează colecţia de 91 de lucrări, a fost împărţită de autor în trei mari grupe: studii de moravuri, studii filosofice şi studii analitice, potrivit sursei menţionate. Rezultat deopotrivă al observaţiei vizionare, universul tragic construit de Balzac în această operă dezvăluie întreaga complexitate a vieţii materiale şi spirituale contemporane scriitorului, redată cu ajutorul celor peste 2.000 de personaje create.

Prima ediţie completă a acestei colecţii este publicată în perioada 1842-1846. În 1842, scriitorul a publicat o prefaţă a operei - ''Avant-propos'', unde a expus planul de ansamblu al realizării "Comediei umane" şi motivaţiile ştiinţifice şi estetice care i-au dat naştere, condiţionate şi determinate de contextul epistemic-ideologic al secolului al XIX-lea, de veneraţia faţă de ştiinţă şi interesul pentru studiul fenomenelor sociale, conform sursei citate anterior.

În 1831, a publicat romanul ''La peau de chagrin'' ("Pielea de şagri"). Un an mai târziu, au apărut volumele: ''Le Colonel Chabert'' ("Colonelul Chabert"), ''Le Curé de Tours'' ("Preotul din Tours"), "Louis Lambert". După succesul răsunător al lucrării "Eugene Grandet", în care realismul balzacian îşi afirmă progresul, şi ''Le Médecin de campagne'' ("Medicul de ţară") (1833), a plecat pentru o scurtă perioadă la Neuchatel, în Elveţia.

În 1834, Balzac a publicat capodopera ''Le Pere Goriot'' (''Moş Goriot'') şi ''La Recherche de l'absolu'' ("În căutarea absolutului"). Între 1835 şi 1840 a apărut ciclul de romane intitulat ''Etudes philosophiques'' ("Studii filosofice"). În aceeaşi perioadă, a fost publicat romanul de succes ''Le Lys dans la vallee'' ("Crinul din vale").

Romanul ''Illusions perdues'' ("Iluzii pierdute"), compus din două volume apărute în perioada 1837-1843, conţine elemente autobiografice, din anii debutului literar.

În 1840, a scris piesa de teatru "Vautrin", după numele unui personaj din romanul "Moş Goriot". În următori doi ani, a scris romanul ''La Rabouilleuse'' ("Pescuitorii în apă tulbure"). În 1844, a scris romanul ''Les Paysans'' ("Ţăranii"- partea întâi) şi "Modeste Mignon", după cum este menţionat în ''Opere'', de Honore de Balzac, Volumul I, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1955.

Balzac a scris şi opere dramatice, dintre care piesa "Mercadet", apărută postum, în 1853, este considerată cea mai importantă.

La 14 martie 1850, s-a căsătorit cu Eveline Hanska şi în luna mai a plecat la Paris, unde a murit la 18 august 1850.

O mare parte din opere sale a fost ecranizată atât pentru marele ecran, cât şi pentru televiziune. Romanul ''Moş Goriot'' a fost ecranizat de mai multe ori. În 1999, a fost realizat de către Josée Dayan un film biografic de televiziune intitulat "Balzac". Actorul Gérard Depardieu a interpretat rolul lui "Honore de Balzac". AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Daniela Juncu)