Ortodoxe
Sfintele Paşti
Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă

Greco-catolice
A II-a zi de Paşti. Sf. 9 m. din Cizic; Sf. cuv. Memnon Taumaturgul; Sf. mare mucenic Gheorghe; Sf. Ecaterina de Siena - patroana Europei

Romano-catolice
Sf. Ecaterina din Siena, fc. înv., patroană a Europei


Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, este prăznuit în Biserica Ortodoxă în acest an la 29 aprilie, în cea de-a doua zi de Paşti, potrivit hotărârii Sfântului Sinod.

Unul dintre cei mai mari sfinţi martiri, Sfântul Gheorghe a trăit în timpul împăratului Diocleţian (284-305), mai întâi în Capadocia şi apoi în Palestina. Aici s-a mutat împreună cu mama sa, care avea multă avere în Cezareea Palestinei.

În timpul împăratului Diocleţian, s-a înrolat în armata romană şi a ajuns la demnitatea de voievod.

În anul 303, Diocleţian a emis un edict de persecuţie a creştinilor, care a declanşat un imens val de arestări şi torturi. Au urmat alte trei edicte de persecuţie în următorii doi ani, 303-305.

Sfântul Gheorghe, fiind în preajma împăratului şi văzând atâta pornire împotriva creştinilor, a hotărât să facă cunoscută credinţa sa în Hristos Dumnezeu, gândind că aceasta este vremea potrivită mântuirii sale.

A vândut aurul, argintul şi hainele le-a împărţit săracilor; celelalte averi pe care le avea în Palestina a hotărît să le împartă, iar pe robi să-i elibereze. Şi, lepădând toată frica omenească, Sfântul Gheorghe s-a dus în mijlocul adunării şi, mustrând pentru hotărârile cele fărădelege şi judecăţile cele nedrepte împotriva creştinilor, a mărturisit că Hristos este Unul Dumnezeu.

Sfântul Gheorghe i-a îndemnat pe cei care erau de faţă, împreună cu Diocleţian, ca ori singuri să cunoască adevărul şi să înveţe dreapta credinţă, ori pe cei ce ţin de adevăr şi de dreapta credinţă să nu-i tulbure cu nebunia lor.

Împăratul a fost atât de mult afectat de curajul tânărului comandant al oştirii sale, încât nu a putut să vorbească, i-a făcut semn unuia dintre apropiaţi să-i răspundă.

Acesta, chemându-l mai aproape pe mărturisitor, l-a întrebat cine l-a îndemnat să vorbească cu atâta îndrăzneală. Răspunsul Sfântului Gheorghe a fost "Adevărul!", i s-a pus atunci întrebarea: "Care este adevărul acela?", iar Sfântul Gheorghe a spus: "Adevărul este Însuşi Hristos, Cel prigonit de voi" (Vieţile Sfinţilor).

Sfântul Gheorghe a fost arestat şi supus torturilor pe care le-a îndurat rugându-se la Hristos, Dumnezeul său, care îi vindeca cumplitele răni, făcându-l desăvârşit sănătos, spre mirarea şi îngrozirea celor care zile în şir au asistat la chinurile sale. I s-a dat să bea şi o otravă cumplită, după care a rămas teafăr.

Răbdarea şi puterea rugăciunii sale cu care s-au săvârşit atâtea fapte minunate în timpul chinurilor sale, chiar şi învierea unui mort, au făcut ca unii dintre cei prezenţi să mărturisească şi ei credinţa Sfântului Gheorghe, primind astfel moarte mucenicească. Însăşi împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, s-a convertit la creştinism.

În urma acestei mărturisiri făcută de soţia sa, Diocleţian a poruncit să li se taie capetele, atât sfântului, cât şi împărătesei Alexandra. Pe drum, împărăteasa, fiind foarte slăbită, şi-a dat duhul, iar Sfântul Gheorghe şi-a plecat capul sub sabie în ziua de 23 aprilie 303.

În ţara noastră numeroase biserici au fost înălţate în cinstea Sfântului Gheorghe, având hramul în ziua sa de pomenire. De asemenea, mulţi creştini îi poartă numele. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Daniel Olteanu)