A 43-a ediţie a Maratonului de la Paris va avea loc pe 14 aprilie, conform site-ului oficial al evenimentului, www.schneiderelectricparismarathon.com. Vor participa la întrecere mai mult de 60.000 de alergători din 145 de ţări, iar dintre aceştia, 27% sunt persoane de sex feminin. Participanţii vor fi susţinuţi de 3000 de voluntari şi de 250.000 de spectatori, estimează organizatorii maratonului.

Cursa se întinde pe o distanţă de 42,195 kilometri, traversând Parisul, din faţa Arcului de Triumf, prin Place de la Concorde, Rue de Rivoli, Place de Bastille, Muzeul Orsay, parcurile "Bois de Vincennes" şi "Bois de Boulogne", trecând pe lângă catedrala Notre Dame şi Turnul Eiffel, linia de finiş aflându-se în zona Porte Dauphine.

Maratonul de la Paris traversează şapte districte ale Parisului, are 11 puncte de cronometrare, 60 de monitoare de-a lungul traseului, 38 de "iepuri" ("pacesetters", alergători angajaţi să imprime cursei un anumit ritm în momentele cheie"). Alergătorilor le vor fi puse la dispoziţie 24 de tone de banane, 10 tone de portocale, 7 tone de mere, 15.000 de batoane energizante, 440.000 de bucăţi de zahăr şi 600.000 de sticle de apă. Pentru urgenţele medicale vor fi instalate opt staţii de prim ajutor, un centru de control coordonat de Serviciul Medical de Urgenţă al Parisului, Crucea Roşie şi de Serviciul de Pompieri al Parisului, mai notează organizatorii pe site-ul oficial. Sunt pregătite 47 de defibrilatoare iar după linia de sosire atleţii vor fi aşteptaţi de 45 de chiropracticieni şi osteopaţi, mai menţionează sursa citată.

Foto: (c) Chen Yichen / Xinhua

Primul maraton desfăşurat la Paris a avut loc pe 19 iulie 1896, într-o zi de duminică. Cei 191 de participanţi au alergat 40 de kilometri, între Paris şi Conflans, aclamaţi de o mulţime entuziastă. Organizatorul evenimentului de atunci "Le Petit Journal" a oferit medalii comemorative tuturor alergătorilor care au trecut linia de finiş în mai puţin de patru ore. Câştigătorul competiţiei a fost britanicul Len Hurst, cu un timp de două ore, 31 minute şi 30 de secunde, răsplătit de "Le Petit Jurnal" cu suma de 200 de franci, conform www.parismarathon.com.

Forma actuală a cursei, ca o competiţie de masă, cu probe pentru profesionişti şi amatori, a apărut în a şaptea decadă a secolului al XX-lea. Cele mai faimoase întreceri de maraton, de la New York şi de la Londra, au devenit competiţii de masă în anul 1976, mai notează sursa citată.

În 1976, cei 42 de kilometri şi 195 de metri ai cursei au fost amenajaţi exclusiv în parcul "Bois de Boulogne". Prima cursă pentru persoane cu dizabilităţi a avut loc în 1980 iar în 2017 podiumul din cursa pentru persoane cu dizabilităţi a fost ocupat doar de femei. În 1991 maratonul a fost anulat datorită Războiului din Golf. Cursa pariziană a ţinut pasul cu avansul tehnologiei, astfel încât în 1999 a fost introdusă înregistrarea online şi cronometrarea electronică utilizând cipuri plasate în şireturi, în 2012 aceste cipuri au fost mutate în numerele de concurs iar în 2016 a fost lansată aplicaţia oficială pentru telefoane mobile a maratonului, notează site-ul oficial www.schneiderelectricparismarathon.com.

Pentru prima oară în 2017 un cuplu a câştigat, în acelaşi an, Maratonul de la Paris, fiecare la propria categorie. Este vorba de soţii kenyeni Purity Rionoripo şi Paul Lonyangata, notează www.iaaf.org, site-ul oficial al Asociaţiei Internaţionale a Federaţiilor de Atletism. Mai mult decât atât, Purity Rionoripo a stabilit actualul record al cursei pentru femei cu un timp de două ore, 20 de minute şi 55 de secunde. Recordul cursei de bărbaţi a fost stabilit în 2014 de către etiopianul Kenenisa Bekele, cu un timp de două ore, cinci minute şi patru secunde.

Ultimele curse câştigate de atleţi francezi au fost cea din 1986, când Maria Rebelo s-a impus în cursa pentru femei, respectiv cea din 2002 pentru bărbaţi, câştigată de Benoît Zwierzchiewski, conform www.schneiderelectricparismarathon.com. AGERPRES/(Documentare - Daniel Olteanu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Ady Ivaşcu)