logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: Designerul Doina Levintza împlineşte 80 de ani

Imagine din galeria Agerpres

Pictor scenograf, designer vestimentar de succes, Doina Levintza, s-a născut la 10 aprilie 1939, în Bucureşti.

Absolventă a Facultăţii de Arhitectură din Bucureşti, Doina Levintza şi-a făcut debutul în televiziune, unde a creat costume şi decoruri pentru o serie de emisiuni şi filme, precum: comedia muzicală ''Bună seara, domnule Wilde!'' în regia lui Alexandru Bocăneţ, ''Samy'' (1970), în regia lui Cornel Todea, ''Ciuta'' (1970), în regia lui Geo Saizescu, comedia ''Nebunia lui Pantalone'' (1971), în regia lui Alexandru Tatos, ''Zestrea'' (1972), în regia Letiţiei Popa, ''În noaptea asta toată lumea e a mea'' (1974), un moment umoristic TV în regia lui Alexandru Bocăneţ, ''Arborele genealogic'' (1977) în regia Soranei Coroama-Stanca, notează www.cinemagia.ro.

A plecat din televiziune, în urma dispariţiei tragice a regizorului Alexandru Bocăneţ, care i-a fost soţ, în cutremurul din 4 martie 1977.

Doina Levintza a început să lucreze pentru Fondul Plastic, unde a descoperit lumea modei. În paralel, a început colaborarea cu lumea teatrului şi filmului, pentru care a realizat costume şi decoruri pline de originalitate. Astfel, a colaborat cu regizorii Cornel Todea, Radu Gabrea, Sergiu Nicolaescu, Lucian Pintilie, Dan Piţa, Nae Caranfil, Stere Gulea, Cristina Jacob, pentru filmele: ''Adio, dragă Nela!'' (1972), ''Dincolo de nisipuri'' (1974), ''Nu filmăm să ne amuzăm'' (1975), ''Gloria nu cântă'' (1976), ''Eu, tu şi Ovidiu'' (1977), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (1978), ''Nea Marin Miliardar'' (1978), ''Ultima noapte de dragoste'' (1980), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (1981), ''Faleze de nisip'' (1983), ''Trenul din zori nu mai opreşte aici'' (1994), ''Galgameth'' (1996), ''Stuff That Bear!'' (2003), ''Orient Express'' (2004), ''Restul e tăcere'' (2008), ''Ceva bun de la viaţă'' (2011), ''Sunt o babă comunistă'' (2013), ''Closer to the Moon'' (2014), ''Poveste de dragoste'' (2015), ''6,9 pe scara Richter'' (2016), ''Oh, Ramona!'' (2019), potrivit aceluiaşi site.

 

Foto: (c)  SANDA BRUMĂRESCU / Arhiva istorică AGERPRES


A semnat scenografia pentru spectacole de teatru în regia lui Andrei Şerban, Mihai Măniuţiu, Dragoş Galgoţiu, Liviu Ciulei, Răzvan Mazilu, Beatrice Rancea, Dan Puric, Gyorgy Harag, spectacole jucate atât pe scenele din ţară, cât şi pe cele din străinătate. De asemenea, a creat costume şi decoruri pentru numeroase spectacole de teatru, între care: ''Trilogia Greacă'', ''Noaptea Regilor'', ''Livada de vişini'', ''Troienele'', ''Richard al III-lea'', ''Noaptea călugăriţelor portugheze'', ''Nunta'', ''Omor în catedrală'', ''Caligula'', ''Îmblânzirea scorpiei'', ''Antigona'', ''Viaţa e vis'', ''Berlin Alexanderplatz'', ''Societatea de vânătoare'', ''Epopeea lui Ghilgameş'', ''Hamlet Machine'', ''Portretul lui Dorian Gray'', ''Ascensiunea lui Arturo Ui'', ''Zbor deasupra unui cuib de cuci'', ''Opera de trei parale'', ''Dama cu camelii'', ''Hic sunt leones'', ''Cum vă place'', ''Macbett'', ''M... Butterfly'', ''Don Quijote'', ''La Traviata'' (Premiul Galei Operelor Naţionale pentru concepţia decorurilor, 2014), ''Casanova'', ''Astă seară: Lola Blau'', conform www.societateamuzicala.ro.

Creaţiile pline de originalitate ale Doinei Levintza au ajuns în paginile jurnalelor franţuzeşti, în 1984, participând în acelaşi an la o prezentare de modă. A susţinut peste 100 de prezentări ale brandului care îi poartă numele la Monte Carlo, Paris, Washington, New York, Londra, Praga, Geneva, Madrid, Roma. A organizat în 1986, la Facultatea de Arhitectură Bucureşti prima prezentare de modă a unui artist plastic intitulată ''Modă şi spectacol''. După 1989 şi-a dedicat o mare parte din activitate modei româneşti şi susţinerii tinerilor designeri români. A înfiinţat Fashion Club (1990-1996), un club în care studenţii şi tinerii designeri aveau posibilitatea să îşi prezinte creaţiile în spectacole de modă, arată https://dallesgo.ro.

 


Foto: (c)  AGERPRES FOTO


În 1997 şi 1998 şi-a prezentat colecţiile în cadrul prestigioasei Săptămâni a Modei de la New York "7th on Sixth", devenind astfel primul designer est-european inclus vreodată în acest eveniment, iar în septembrie 2007, a participat la expoziţia "Epoca de Aur din Couture: Paris şi Londra 1947-1957" de la Muzeul Victoria & Albert din Londra. De asemenea, în noiembrie 2008, a prezentat la Madrid, expoziţia "Levintza. Haute-couture în teatru". În 2011, în timpul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj, a fost inaugurată expoziţia ''Dressing the Story: Film & Theatre Costumes by Doina Levintza'' şi în 2013, la ICR Londra, a participat la expoziţia intitulată ''The Rest Is Tomorrow'', alături de alţi designeri români, unde au putut fi admirate o parte dintre cele mai reuşite costume autohtone de film şi teatru, dar şi creaţii vestimentare.

Expoziţia "Costumul de teatru - De la schiţă la miracol", în care au fost expuse costume create pentru spectacole memorabile, a deschis oficial, la 25 octombrie 2014, a 24-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru din Capitală. La 28 octombrie 2015, a fost lansat albumul cu acelaşi nume. În 2017, la Galeria ''Doina Levintza'' din Bd. Ion Mihalache nr.113, a avut loc vernisajul expoziţiei permanente de costume de teatru create de-a lungul timpului de renumita scenografă, potrivit https://fnt.ro/.

 


Foto: (c)  RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO


Timp de 15 ani, de la începutul anilor 2000, a realizat emisiunea ''Levintza Prezintă'', difuzată la Prima TV, care, pe lângă o amplă prezentare a istoriei modei, a adus în atenţia pasionaţilor de modă informaţii despre tendinţe, designeri de top, tineri designeri, manechine, fotografi de modă. Din octombrie 2018, Doina Levintza este gazda aceleiaşi emisiuni la TVR 1.

Creaţiile sale au fost premiate de-a lungul timpului, cu cele mai importante distincţii: premiul ACIN pentru filmele ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (1978) şi ''Ultima noapte de dragoste'' (1980); premiul Criticii pentru cea mai bună creaţie de costume (1992-1993); premiul UNITER pentru costumele la spectacolul ''Richard al II-lea''; premiul UNITER pentru întreaga activitate artistică (1994); Premiul pentru scenografie la Festivalul Naţional de Dramaturgie Contemporană, Braşov, pentru Andrei Both şi Doina Levintza, pentru spectacolul ''Hamletmachine'' (2007); Premiul Gopo pentru cele mai bune costume, pelicula "Restul e tăcere" (2009); Premiul Operelor pentru cele mai bune costume, piesa ''Indiile Galante'' (2013); Premiul Gopo pentru cele mai bune costume, filmul "Closer to the moon" (2015); Premiul pentru costume al Uniunii Cineaştilor din România, împreună cu Adina Bucur, pentru filmul "6,9 pe scara Richter" (2018).

În 2012, a fost decorată de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, "pentru extraordinara creativitate şi pentru atenţia pe care o acordă tinerelor generaţii pe care le susţine neîncetat".

 


Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO


Doina Levintza este furnizor al Casei Regale a României, statut acordat prima oară în 2005, apoi în 2009, 2012, 2015, potrivit www.asociatiafurnizorilorcaseiregale.ro. Este designer de tradiţie al Festivalului Brazilor de Crăciun organizat de Salvaţi Copiii România, un eveniment de strângere de fonduri în vederea facilitării accesului la educaţie al copiilor din mediile sociale vulnerabile.

 


Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO


A realizat, alături de Claudia Nicolau, şi a prezentat, la TVR 2, în martie 2019, emisiunea "Caiet de regie. Alexandru Bocăneţ", un omagiu adus regizorului care a revoluţionat divertismentul românesc. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 1

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 30-01-2025 12:00

FRAGMENT DE ISTORIE: Edward Bransfield a descoperit Antarctica (30 ianuarie 1820)

Irlandezul Edward Bransfield, fost ofițer în Marina Regală engleză, este considerat prima persoană care a văzut continentul Antarctic, la 30 ianuarie 1820, și a cartografiat o parte a acestuia. Descoperirea lui Edward Bransfield a pus în mișcare următorii 200 de ani de explorare a Antarcticii, care au avut ca rezultat o serie de fapte epice și au s

Documentare 30-01-2025 11:00

A 52-a ediție a Festivalului de Benzi Desenate de la Angouleme

Între zilele de 30 ianuarie și 2 februarie 2025, este programată cea de-a 52-a ediție a Festivalului Internațional de Benzi Desenate de la Angouleme, Franța, potrivit bdangouleme.com. Juriul competiției, pentru prestigiosul premiu Fauve d'Or, este prezidat de actrița și regizoarea Zabou Breit

Documentare 30-01-2025 10:00

DOCUMENTAR: 140 de ani de la nașterea cardinalului Iuliu Hossu (30 ianuarie)

Intelectual de înaltă ținută, unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, dar și autor al unor cutremurătoare memorii, cardinalul Iuliu Hossu s-a născut la 30/31 ianuarie 1885, în comuna Milașul Mare (astăzi Milaș), județul Bistrița-Năsăud. A fost al treilea din cei șase fii ai preotului Ioan, parohul de Milaș, și ai soției sale, Victoria, potrivit site-ului

Documentare 30-01-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Filosoful nu poate fi decât democrat.' - Antonio Gramsci, 'Opere alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984. 

Documentare 30-01-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 ianuarie

Ortodoxe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur; Sf. Sfințit Mc. Ipolit, episcopul Romei Greco-catolice Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Sf. m. papă Ipolit Romano-catolice Sf. Martina, m.

Documentare 30-01-2025 07:00

Reuniune informală a Consiliului JAI în 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește informal, în zilele de 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia, țară ce deține președinția Uniunii. Se preconizează că se vor aborda subiecte precum întărirea securității Uniunii, prevenirea criminalității organizate, amenințările la adresa statului de drept etc, informează site-urile https

Documentare 30-01-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 ianuarie

Este a 30-a zi a anului 2025. Au mai rămas 335 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 36 m și apune la 17 h 22 m. Luna răsare la 08 h 26 m și apune la 18 h 30 m. Vărsător: 20 ianuarie - 18 februarie Al doilea decan: 30 ianuarie - 8 februarie AGERPRES/(Documentare - Daniela

Documentare 29-01-2025 11:00

Zilele Filmului LUX 2025

În intervalul 29 ianuarie - 1 februarie 2025, se desfășoară Zilele Filmului LUX 2025, la Cinema Elvire Popesco din București. Cu acest prilej, sunt proiectate cinci filme finaliste ale ediției de anul acesta a Premiului LUX, decernat de Parlamentul European și de European Film Academy, în parteneriat cu Comisia Europeană și cu Europa Cinemas. Zilel

Documentare 29-01-2025 10:00

DOCUMENTAR: 5 ani de la aprobarea Acordului privind Brexitul de către Parlamentul European (29 ianuarie)

La 29 ianuarie 2020, Parlamentul European reunit în ședință plenară a aprobat Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, denumit și Brexit. La aceeași dată, Regatul Unit a confirmat că a ratificat Acordul de ret

Documentare 29-01-2025 09:00

2025 - Anul Nou Chinezesc - Anul Șarpelui (29 ian. 2025-16 febr. 2026)

Anul Nou Chinezesc 2025 marchează începutul Anului Șarpelui de Lemn Verde, conform calendarului lunar chinezesc. În 2025, este celebrat, pe 29 ianuarie, dând startul celor 16 zile ale 'Festivalului Primăverii'. Anul Șarpelui se încheie pe 16 februarie 2026, fiind urmat de Anul Calului. Sărbătorit de milioane de oameni din &

Documentare 29-01-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Judecătorul suprem al operelor de artă, la urma urmelor, este numai poporul în care ele se produc.' - Barbu Ștefănescu Delavrancea, 'Publicistică (Cronici literare și de artă, studii de limbă și folclor)', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.

Documentare 29-01-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 ianuarie

Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Sfințit Mc. Ignatie Teoforul; Sf. Mc. Filotei Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Ignațiu Teoforul Romano-catolice Sf. Valeriu, ep. Aducerea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul este pomen

Documentare 29-01-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 ianuarie

Este a 29-a zi a anului 2025. Au mai rămas 336 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 37 m și apune la 17 h 21 m. Luna răsare la 07 h 57 m și apune la 17 h 10 m. Lună Nouă 14 h 35 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)

Documentare 28-01-2025 09:00

28 ianuarie - Ziua Europeană a Protecției Datelor

Pe 28 ianuarie, toate statele membre ale Consiliului Europei celebrează Ziua Europeană a Protecției Datelor. Anul acesta, se împlinesc 44 de ani de la adoptarea, la 28 ianuarie 1981, la Strasbourg, a Convenției 108 pentru protecția persoanelor referitoare la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, de către Consiliul Europei. Evenimentele

Documentare 28-01-2025 09:00

Consiliul Afaceri Generale al UE din 28 ianuarie 2025

Consiliul Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE) are loc la 28 ianuarie 2025, la Bruxelles, având pe ordinea de zi prioritățile președinției poloneze sau dialogul anual privind statul de drept, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Miniștrii responsabili de afacerile