Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește informal, în zilele de 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia, țară ce deține președinția Uniunii. Se preconizează că se vor aborda subiecte precum întărirea securității Uniunii, prevenirea criminalității organizate, amenințările la adresa statului de drept etc, informează site-urile https://polish-presidency.consilium.europa.eu/ și https://www.consilium.europa.eu/.

Pe lângă reuniunile oficiale ale Consiliului, fiecare președinție a Consiliului organizează și reuniuni informale ale miniștrilor, pentru a purta discuții privind inițiative legate de un anumit subiect sau de o anumită formațiune a Consiliului. În prezent, președinția Consiliului Uniunii Europene e deținută de Polonia (ianuarie-iunie 2025).

Astfel, în prima zi a reuniunii, se va lua în discuție întărirea securității Uniunii în zonele de migrație și protecție civilă. În acest sens, Consiliul a adoptat, la 14 mai 2024, Pactul UE privind migrația și azilul. Noul pact își propune să ușureze povara ce apasă asupra țărilor UE în care sosesc cei mai mulți migranți, să ofere un cadru mai echitabil și mai eficient pentru înregistrarea și prelucrarea cererilor de azil și să contribuie la reducerea deplasărilor secundare. Cu titlul de exemplu, Regulamentul privind procedura de screening va permite autorităților naționale să direcționeze migranții aflați în situație ilegală și solicitanții de azil de la o frontieră externă către procedura relevantă și va garanta efectuarea în mod uniform a controalelor în materie de identificare, securitate și vulnerabilitate, precum și evaluarea stării de sănătate. De asemenea, noile norme privind baza de date Eurodac actualizată vor permite colectarea de date mai exacte și complete (inclusiv date biometrice) despre diferite categorii de migranți, inclusiv solicitanții de protecție internațională și persoanele care sosesc ilegal în UE. Aceste date vor contribui la elaborarea politicilor și la consolidarea controlului migrației ilegale și al deplasărilor neautorizate. Regulamentul privind procedura de azil raționalizează procedura europeană de azil și introduce o procedură obligatorie la frontieră în cazuri bine definite. Regulamentul privind procedura de returnare la frontieră se referă la returnarea persoanelor a căror cerere a fost respinsă în cadrul acestei proceduri la frontieră. Regulamentul privind gestionarea azilului și migrației stabilește care stat membru este responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională și introduce, pentru prima dată, o repartizare echitabilă a responsabilității între statele membre etc, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la criminalitatea organizată, site-ul https://www.consilium.europa.eu/ arată că 43% dintre grupurile infracționale organizate din UE sunt structurate în jurul unui grup central, 40% sunt structurate ierarhic, iar 17% sunt rețele libere. Prin urmare, este esențial să se intensifice dezmembrarea structurilor de criminalitate organizată și să se vizeze atât grupurile care prezintă un risc mai ridicat pentru securitatea Europei, cât și persoanele din ierarhia superioară a organizațiilor criminale. În prezent, UE acționează în privința criminalității organizate în baza Strategiei UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025, care se axează pe consolidarea cooperării în materie de asigurare a respectării legii și a cooperării judiciare, pe combaterea structurilor criminalității organizate și a infracțiunilor de înaltă prioritate, pe eliminarea profiturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și pe asigurarea unui răspuns modern la evoluțiile tehnologice, se indică pe site-ul https://ec.europa.eu/.

O altă temă luată în discuție de reuniunea informală a JAI este cea privind provocările la adresa statului de drept și impactul lor asupra principiului de încredere reciprocă între statele membre. Raportul anual al Comisiei din iulie 2024 arată, în comparație cu primul număr al Raportului din 2020, că statele membre sunt mult mai bine pregătite pentru a detecta, preveni și aborda provocările la adresa statului de drept. Acest lucru contribuie la reziliența democrațiilor europene și la încrederea reciprocă în UE. De asemenea, contribuie la buna funcționare a pieței unice și aduce beneficii unui mediu de afaceri care încurajează competitivitatea și creșterea durabilă. Rapoartele anuale ale Comisiei acoperă patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, libertatea presei și pluralismul, precum și alte controale și echilibre instituționale.

***
Reuniunea anterioară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne a avut loc în 12-13 decembrie 2024 și a fost una formală. În cadrul reuniunii, Consiliul a ajuns la o abordare generală (poziția statelor membre) cu privire la o propunere de directivă care stabilește norme minime pentru prevenirea introducerii ilegale de migranți. Legea ar înlocui cadrul juridic actual al UE, care datează din 2002. Obiectivul propunerii este de a armoniza dreptul penal al statelor membre cu privire la aspecte precum definirea și sancționarea introducerii ilegale de migranți.

De asemenea, la reuniunea din 12-13 decembrie 2024, Consiliul a adoptat și decizia de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. După ce la 30 decembrie 2023, Consiliul adoptase o decizie de aplicare, începând cu 31 martie 2024, a celorlalte părți ale acquis-ului Schengen și de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne pentru cele două state membre UE.

***
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului UE și se reunește atât în cadrul reuniunilor formale, cât și în cadrul ședințelor informale, inițiate de obicei de către țările care dețin președinția rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru țări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția), scrie https://data.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și de drepturile fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)