Ziua internaţională a Francofoniei este sărbătorită la 20 martie, dată la care, în anul 1970, a fost semnată, la Niamey, în Niger, convenţia de înfiinţare a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), viitoarea Organizaţie Internaţională a Francofoniei (OIF). ACCT, organizaţie interguvernamentală fondată pe baza unui numitor comun, respectiv folosirea limbii franceze, a devenit, în 1998, Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei şi, în 2005, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, potrivit site-ului www.francophonie.org.

În această zi, circa 300 de milioane de francofoni din lumea întreagă îşi sărbătoresc limba maternă, prin manifestări culturale tematice, festivaluri de film, cercuri literare, expoziţii artistice sau festivaluri gastronomice.

Termenul "francofonie" a fost folosit pentru prima dată în jurul anului 1880, de către geograful francez Onesime Reclus, pentru a desemna totalitatea persoanelor şi a ţărilor vorbitoare de limbă franceză, se arată pe site-ul www.francophonie.org. De atunci, se foloseşte termenul de francofonie, scris cu "f" mic, pentru a desemna vorbitorii de limbă franceză, şi cu "F" mare, pentru a face referire la dispozitivul instituţional care se ocupă de relaţiile dintre ţările francofone.

Francofonia desemnează, în primul rând, cetăţenii care împărtăşesc o limbă comună, respectiv franceza. Potrivit celui mai recent raport al Observatorului de limbă franceză, publicat în anul 2018, se estimează că numărul vorbitorilor de limbă franceză pe cele cinci continente ar fi de 300 de milioane.

Încă de la începutul secolului al XX-lea, a fost identificată existenţa unui spaţiu lingvistic francofon, iar de atunci, vorbitorii de limbă franceză s-au reunit în diverse grupuri sau asociaţii, cum ar fi asociaţii profesionale, grupuri de scriitori, de librari, de jurnalişti, de avocaţi, ONG-uri şi profesori de limbă franceză, cu scopul de a promova Francofonia şi de a contribui la schimburi mutuale.

Înfiinţarea Francofoniei instituţionale se datorează, însă, iniţiativelor ce au aparţinut lui Léopold Sédar Senghor (Senegal), Habib Bourguiba (Tunisia), Hamani Diori (Niger) şi prinţului Norodom Sihanouk (Cambodgia), notează site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro. Aceştia au identificat în factorul lingvistic un potenţial important de dezvoltare pentru societăţile lor, dar şi pentru dialogul intercultural.

Începând din anul 1970, odată cu înfiinţarea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), devenită, în prezent, Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF), vorbitorii de limbă franceză se pot baza pe un dispozitiv instituţional menit să promoveze atât limba franceză, cât şi relaţiile dintre cele 88 de state şi de guverne membre sau observatoare ale OIF. Acest dispozitiv este stabilit prin Carta Francofoniei, adoptată în 1997, la Sommet-ul de la Hanoi, în Vietnam, revizuită de către Conferinţa ministerială din 2005, de la Antananarivo, în Madagascar.

Organizaţia Internaţională a Francofoniei promovează cooperarea multilaterală, beneficiind de sprijinul a patru operatori. Este vorba despre Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF), canalul de televiziune TV5 Monde, Asociaţia Internaţională a Primarilor Francofoni (AIMF) şi Universitatea Senghor din Alexandria. Beneficiază, de asemenea, de un organ consultativ, Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF).

Data de 20 martie este celebrată şi de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) ca zi a limbii franceze. Zilele dedicate limbilor folosite în cadrul ONU au fost introduse în anul 2010, pentru a marca multilingvismul şi diversitatea culturală şi, totodată, pentru a promova folosirea egală a celor şase limbi oficiale ale ONU (engleza, araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa). Multilingvismul, recunoscut ca o valoare fundamentală, este un factor important în favorizarea toleranţei, asigurând, pe de o parte, o largă participare la procesul decizional al Organizaţiei, pe de altă parte, o eficienţă mai mare, cu rezultate notabile şi cu o transparenţă crescută în ceea ce priveşte gradul de implicare al fiecărui membru în parte. Fiecare dintre aceste zile dedicate celor şase limbi reprezintă o oportunitate de sensibilizare a comunităţii ONU cu privire la istoria, la cultura şi la folosirea fiecăreia dintre aceste limbi.

Tema ediţiei din acest an a Zilei internaţionale a Francofoniei este: ''În franceză... vă rog'', slogan ce promovează imaginea unei limbi moderne, capabilă să denumească realităţile zilelor noastre, de la cele economice la cele ştiinţifice sau din domeniul mass-media, încurajându-i, totodată, pe tineri să se exprime în această limbă.

În calitatea sa de membru cu drepturi depline al acestei structuri (din 1993), România se alătură statelor care sărbătoresc Ziua internaţională a Francofoniei. Evenimentul este, astfel, celebrat, atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind organizat de către misiunile diplomatice şi marcat printr-o serie de manifestări culturale, artistice şi ştiinţifice, care se desfăşoară, deseori, pe parcursul unei săptămâni sau chiar al unei luni întregi, în preajma zilei de 20 martie, se arată pe site-ul www.mae.ro. Aceste acţiuni au drept scop promovarea imaginii României, bogăţia sa culturală şi contribuţia sa în reflectarea valorilor francofone.

La 20 martie 2017, cu prilejul Zilei internaţionale a Francofoniei, a avut loc ceremonia de dezvelire a bustului lui Léopold Sédar Senghor, părinte cofondator al Francofoniei instituţionale, în Piaţa Francofoniei, în prezenţa secretarului de stat în MAE, Bogdan Mănoiu, a ministrului senegalez al culturii şi comunicaţiilor, Mbagnick Ndiaye, şi a reprezentantului Secretarului General al Francofoniei, Hary Andriamboavonjy, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe transmis AGERPRES. Bustul Senghor, donaţie a autorităţilor senegaleze, completează monumentul edilitar Piaţa Francofoniei, inaugurat în anul 2013, unicul de acest fel din Europa. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)