Centrul istoric al oraşului belgian Brugge reprezintă un exemplu extraordinar de ansamblu arhitectural, care pune în scenă etape semnificative în domeniile culturale şi comerciale ale Europei medievale. În epoca medievală, Brugge-ul era considerat un important centru comercial în inima Europei, scrie portalul oficial https://whc.unesco.org.

Înscris în Patrimoniul Mondial al UNESCO în anul 2000, centrul istoric al oraşului Brugge poartă dovada unui schimb considerabil de influenţe în ce priveşte dezvoltarea arhitecturii, în special arhitectura gotică, de-a lungul unei însemnate perioade de timp. Este locul de naştere al şcolii flamande incipiente, favorizând influenţele artistice inovative în dezvoltarea picturii medievale. Această motivaţie a stat la baza deciziei UNESCO de înscriere a sitului pe lista Patrimoniului Mondial. Totodată, s-a adăugat şi faptul că este un exemplu extraordinar de ansamblu arhitectural. Instituţiile publice, sociale şi religioase ilustrează etape semnificative în istoria comerţului şi culturii în Europa medievală, indică sursa citată anterior.

Istoria oraşului este foarte bine reprezentată în ce priveşte structurile urbane şi arhitecturale care unifică în mod armonios toate perioadele istorice de la formarea oraşului în secolul al XIII-lea. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o mai mare atenţie a fost acordată istoriei şi arhitecturii oraşului, dezbaterile publice au urmat tendinţele internaţionale în materie de restauraţie şi conservare.

Structura urbană de ansamblu este reprezentată de modelul ''formei de ou'' aşa cum poate fi observată pe harta lui Marcus Gerards (1562). Cu excepţia războaielor religioase din secolul al XVI-lea şi a revoluţiei franceze, Brugge-ul a fost ferit de efectele distrugătoare asociate conflictelor care au marcat această parte a Europei, inclusiv cele două războaie mondiale. În mod similar, revoluţia industrială din secolul al XIX-lea nu a avut vreun impact asupra structurii de bază a oraşului istoric, cu excepţia staţiei de tren din partea de sud-vest a oraşului.

În secolul al XV-lea, Brugge-ul a fost leagănul şcolii flamande incipiente şi un important centru de dezvoltare al picturii pentru artişti precum Jan van Eyck sau Hans Memling. Multe dintre operele lor au influenţat stiluri de picturi peste tot în Europa. Colecţiile importante au rămas în oraş până astăzi.

Dezvoltarea oraşului a continuat în secolele XVIII şi XIX, fiind construite noi cartiere. Cele mai importante intervenţii arhitecturale post-medievale în centrul istoric au vizat urbanizarea în jurul canalului Coupure (1751-1755), piaţa Zand şi prima staţie de cale ferată (1838), cartierul Teatrului (1867) şi crearea cartierului Guido Gezelle (1920-1930).

În secolul al XIX-lea renovarea faţadelor clădirilor a însemnat introducerea stilului neogotic care este reprezentativ pentru Brugge.

În a doua parte a secolului XX, schimbări majore au vizat zona comercială Zilverpand (1976), noua Bibliotecă Publică (1975-1978), noul Palat de Justiţie (1980).

Un oraş activ şi astăzi, Brugge a păstrat structurile arhitecturale şi urbane care indică diferitele faze de dezvoltare inclusiv Piaţa Centrală cu turnul bisericii, precum şi spitalele, complexele religioase şi comerciale şi structura istorică urbană.

Încă din 1972, departamentul municipal pentru conservare şi management al patrimoniului coordonează evaluările şi monitorizează atent toate schimbările în mediul urban, lucrând în colaborare cu serviciile de patrimoniu. Aproape jumătate din clădirile centrului istoric se află înregistrate în Inventarul flamand al patrimoniului construit şi în Harta de evaluare a patrimoniului, care serveşte ca un instrument de management.

Orice fel de restaurări, construcţii sau dezvoltări în imediata vecinătate a obiectivelor trebuie să respecte Planul de management al Patrimoniului Mondial instituit în 2012 şi care este coordonat de municipalitatea Brugge şi Departamentul său pentru conservare şi management al patrimoniului, care include o echipă de experţi în istoria artei, istoria Brugge-ului şi practica şi filosofia restaurării.

Din punct de vedere al turismului, municipalitatea Brugge-ului a depus eforturi considerabile să gestioneze impactul turiştilor asupra oraşului şi să ofere în acelaşi timp o dezvoltare turismului cultural durabil de înaltă calitate cu accent pe evenimente şi activităţi legate de artiştii pictori flamanzi. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea) 

Sursa foto: whc.unesco.org