Actriţa Gina Patrichi s-a născut la 8 martie 1936, în Bucureşti. O perfecţionistă a scenei şi filmului românesc ce putea trece uşor de la registrul comic la cel dramatic, artista a desfăşurat o prestigioasă activitate mai întâi în cadrul Teatrului Dramatic din Galaţi, apoi pe scena Teatrului "Lucia Sturdza Bulandra" din Capitală, potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, 1996), www.cinemagia.ro şi www.radioiasi.ro

În 1956 a debutat în spectacolul "Nota zero la purtare" de Octavian Sava şi Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu, pe scena Teatrului Dramatic din Galaţi, unde a jucat până în anul 1964 când a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din Bucureşti, condus de regizorul, actorul şi scenograful Liviu Ciulei. Aici a debutat, la 29 ianuarie 1964, în piesa "Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian, sub îndrumarea aceluiaşi Valeriu Moisescu.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

De-a lungul carierei teatrale, Gina Patrichi a lucrat cu mari regizori, precum: Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Şerban, Cătălina Buzoianu. De asemenea a colaborat cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau coregrafa Miriam Răducanu.

Dintre piesele în care a interpretat roluri de neuitat, pe scena Teatrului Bulandra, amintim: "D-ale Carnavalului" de I.L. Caragiale (1966, regia Lucian Pintilie), "Iulius Cezar" de Shakespeare (1968, regia Andrei Şerban), "Aceşti nebuni făţarnici", de Teodor Mazilu (1970, regia Emil Mandric), "Elisabeta I" de Paul Foster (1974, regia Liviu Ciulei), "Azilul de noapte", de Maxim Gorki (1975, regia Liviu Ciulei), "Hedda Gabler" de Ibsen (1975, regia Cătălina Buzoianu), "Interviu" de Ecaterina Oproiu (1976, regia Cătălina Buzoianu), "Amintiri" de Alexei Arbuzov (1982, regia Ion Caramitru), "Romeo şi Julieta la sfârşit de noiembrie", de Jan Otcenasek (1984, regia Valeriu Moisescu).

Deşi marile roluri le-a creat în principal pe scena Teatrului Bulandra, trebuie menţionat în mod special şi spectacolul de la Teatrul Naţional din Cluj "Antoniu şi Cleopatra" de Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuţiu (1988), în care a interpretat magistral rolul reginei.

Pe marele ecran a debutat cu rolul Rozei Ianoşi din filmul "Pădurea spânzuraţilor", al lui Liviu Ciulei (1964). Din filmografia sa mai amintim: "Procesul alb" (1965), "Neînfricaţii" - serial TV (1970), "Felix şi Otilia" (1971), în regia lui Iulian Mihu, "Bariera" (1972, regia Mircea Mureşan), "Dincolo de nisipuri" (1973, regia Radu Gabrea), "'Trecătoarele iubiri" (1973, regia Malvina Urşianu), "Nemuritorii" (1974, regia Sergiu Nicolaescu), serialul TV "Lumini şi umbre" (1979-1982, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Mureşan), "Probă de microfon" (1980, Mircea Daneliuc), "Liniştea din adâncuri" (1981, regia Malvina Urşianu), "Moromeţii" (1986, regia Stere Gulea), "Figuranţii" (1987, regia Malvina Urşianu).

Gina Patrichi a creat de asemenea nenumărate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucând în peste 150 de piese dar şi în spectacole de teatru de televiziune. A colaborat cu mari regizori, care au pus în scenă piese din repertoriul naţional şi universal la Teatrul Naţional de Televiziune: Petre Sava Băleanu, Letiţia Popa, Petre Bokor, Cornel Todea, Sorana Coroamă-Stanca, Cornel Popa, Dan Necşulea ("Stâlpii societăţii" de Ibsen, "Egmont" de Goethe, "Livada cu vişini" de Cehov, "Cadavrul viu" de Tolstoi, "Pescăruşul" de Cehov, "Cavalerul tristei figuri", după Cervantes, "Diavolul şi bunul Dumnezeu" de J.P. Sartre, "Surorile Boga" de Horia Lovinescu, "Troienele" după Euripide şi J.P. Sartre ş.a.).

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Actriţă de un farmec aparte, Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste.

A murit la 18 martie 1994, în Bucureşti, la doar 58 de ani, lăsând un gol imens în lumea teatrului şi filmului românesc.

Distinsă cu premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (1983) pentru rolul din filmul "Pe malul stâng al Dunării Albastre" (regia Malvina Urşianu), a fost premiată în cadrul Galei UNITER cu Premiul de excelenţă (1994). Pe lângă romanul biografic dedicat actriţei de fratele său Mihai Patrichi ("Gina Patrichi - clipe de viaţă"), în 2008 a fost lansată la Braşov, "Carte cu Gina Patrichi" scrisă de Mircea Morariu. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)