Aeroportul Internaţional Charles de Gaulle, cunoscut şi sub numele de Aeroportul Roissy sau simplu Roissy, este cel mai important aeroport al Franţei şi al doilea cel mai aglomerat din lume după Heathrow din Londra. Cel mai mare aeroport al Franţei este situat în localitatea Roissy-en-France, la 25 km de Paris, şi poartă numele generalului şi fostului preşedinte francez Charles de Gaulle (1890-1970), potrivit www.charlesdegaulleairport.co.uk.

Demersurile privind găsirea unui loc potrivit pentru un nou aeroport au început în 1957. Construcţia aeroportului a fost hotărâtă în 1964, în urma deciziei Consiliului francez de Miniştri de a construi un al doilea aeroport în apropiere de Paris, după aeroportul Orly. Lucrările de construcţie au început în 1967.

Aeroportul a fost inaugurat la 8 martie 1974, de către prim-ministrul Pierre Messmer, potrivit https://uk.tourisme93.com. Aeroportul ar fi trebuit să se numească ''Aéroport de Paris Nord'', dar a fost inaugurat sub numele de Aeroportul Internaţional ''Charles de Gaulle'', potrivit https://in.hotels.com.

Primul zbor comercial a avut loc la 13 martie 1974, când la ora 6 dimineaţa a aterizat pe aeroportul francez un Boeing 747 aparţinând companiei aeriene americane TWA (Trans World Airlines, 1930-2001) care venea de la New York.

Designul avangardist al Terminalului 1, ce are forma unei caracatiţe circulare, a fost realizat de arhitectul francez Paul Andreu, unul dintre cei mai mari designeri de aeroporturi. El a fost responsabil şi pentru extensiile ulterioare ale aeroportului. Astăzi, aeroportul are trei terminale şi mai multe sub-terminale care deservesc numeroasele companii de zbor din întreaga lume. Al doilea terminal a fost construit pentru găzduirea Companiei naţionale Air France, iar cel de-al treilea deserveşte transportatorii low-cost şi companiile aeriene charter.

Aeroportul francez este tranzitat de peste 61 milioane de pasageri anual, fiind cel de-al doilea cel mai aglomerat aeroport din Europa după aeroportul Heathrow din Londra.

Suprafaţa pe care aeroportul îşi desfăşoară activitatea are 35 km pătraţi şi se află la 25 km de Paris. Fiecare dintre cele trei terminale are numeroase restaurante, cafenele şi magazine. Totodată, zona în care află aeroportul este cunoscută sub numele de ''Roissypôle'' şi grupează numeroase clădiri de birouri, hoteluri, o staţie de tren (REr, care pleacă de la Terminalul 1 al aeroportului), staţie de autobuze şi autocare, notează www.about-paris.com.

***

Generalul Charles de Gaulle, primul preşedinte al celei de-a cincea Republici franceze (1959-1969), s-a născut la 22 noiembrie 1890 la Lille. În 1912, a absolvit şcoala militară de la Saint-Cyr, optând pentru infanterie, potrivit www.rador.ro.

A participat la Primul Război Mondial, fiind rănit de mai multe ori şi făcut prizonier în 1916. După mai multe tentative eşuate de evadare, a fost închis în fortăreaţa Ingolstadt. În perioada interbelică, a fost teoreticianul unei reformări a armatei franceze. În lucrarea sa, "Spre armata profesionistă", a preconizat folosirea corpurilor de blindate în războiul de mişcare. A avansat în ierarhia militară, devenind colonel în 1937.

La 5 iunie 1940, a fost numit Secretar de Stat la Ministerul de Război. Oponent al semnării armistiţiului, s-a retras la Londra, de unde a lansat celebrul apel pentru continuarea rezistenţei (18 iunie), potrivit www.biography.com. A organizat forţele armate, care mai târziu au devenit Forţele Franceze Libere şi a creat un Comitet Naţional Francez. După eliberare, a condus guvernul provizoriu, dar a intrat în dezacord cu Adunarea şi a demisionat la 20 ianuarie 1946.

A fondat, la 14 aprilie 1947, mişcarea Adunarea Poporului Francez (RPF), care a avut un succes neaşteptat la alegerile municipale, în schimb nu a obţinut impactul dorit la alegerile legislative din 1951. Cariera sa politică a cunoscut o turnură importantă în contextul neputinţei rezolvării problemei algeriene de către autorităţile franceze. După criza din 13 mai 1958 din Alger, preşedintele Republicii, René Coty, a decis să facă apel la "cel mai cunoscut dintre francezi".

Charles de Gaulle a devenit, la 1 iunie 1958, al treilea şi ultimul preşedinte al celei de-a IV-a Republici. La 28 septembrie 1958, francezii au votat o nouă Constituţie, cu 79,2% din voturi pentru. Diferitele teritorii ale Imperiului au votat-o şi ele, cu excepţia Guyanei, care a preferat independenţa. De Gaulle a fost ales, la 21 decembrie 1958, de către un colegiu electoral, preşedinte al Republicii Franceze şi al Comunităţii africane şi malgaşe.

La 8 ianuarie 1959, a devenit primul preşedinte al celei de-a V-a Republici Franceze. Pentru soluţionarea problemei algeriene, de Gaulle a propus drept soluţie, în 1959, autodeterminarea. Puciul generalilor din 22 aprilie 1961 a eşuat şi nu a putut împiedica aplicarea acestei decizii. Prin acordurile de la Evian, semnate la 22 martie 1962 şi acceptate prin referendum în Franţa şi Algeria, s-a consfinţit independenţa ţării africane.

Charles de Gaulle a dus în exterior o politică de consolidare a prestigiului Franţei. Aceasta s-a concretizat prin experimentarea cu succes a primei bombe atomice (Reganne, 1960), retragerea din structura militară integrată NATO (1966), apropierea faţă de Germania Federală (Tratatul de la Elysée - 22 ianuarie 1963), blocarea accesului Angliei în Comunitatea Economică Europeană sau recunoaşterea Republicii Populare Chineze (1964).

Poziţia sa a fost serios zdruncinată de evenimentele din mai 1968, când greva generală a paralizat puterea politică, provocând o criză severă, cu efecte profunde la cel mai înalt nivel al statului. A demisionat la 27 aprilie 1969 şi s-a retras din politică. A murit la 9 noiembrie 1970 la Colombey-les-Deux-Églises. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Gabriela Badea)