În ziua de 1 martie este programată deschiderea ediţiei din 2019 a Carnavalului de la Rio, manifestare care se va desfăşura până la 9 martie, conform www.riodejaneiro.com. Defilările şcolilor de samba sunt programate în zilele de 3 şi 4 martie. Parada campionilor are loc la 9 martie.

Ediţia de anul acesta a carnavalului se desfăşoară sub semnul protejării mediului înconjurător, tot mai mulţi brazilieni începând să folosească pentru costumele lor o serie de produse biodegradabile, pentru ca microparticulele din plastic să nu mai ajungă în oceanul planetar, potrivit AFP.

Anul trecut, startul Carnavalului de la Rio s-a dat la 9 februarie. Sărbătoarea, care a adunat, zilnic, aproximativ două milioane de participanţi pe străzile din Rio, s-a terminat la 14 februarie. Parada câştigătorilor a avut loc la 17 februarie.

În 2017, Carnavalul de la Rio s-a desfăşurat între 24 februarie şi 4 martie. Punctul culminant al evenimentului a fost programat în nopţile de 26 şi 27 februarie, atunci când a avut loc parada celor mai bune 12 şcoli de samba, câte şase în fiecare noapte, după cum anunţa http://www.rio-carnival.net/. La 3 martie, a avut loc parada campionilor, de data aceasta cuprinzând şase din trupele de samba cu cele mai convingătoare reprezentaţii din acel an.

Considerat un demn continuator al sărbătorilor romane şi greceşti de la începutul primăverii, istoria Carnavalului din Rio începe în jurul anului 1600, când coloniştii portughezi din America de Sud obişnuiau să ţină o petrecere fastuoasă înaintea intrării în postul Paştelui, conform http://www.v-brazil.com/. Era inclusiv un festin alimentar, având în vedere că, odată început postul, carnea trebuia evitată. De altfel, se pare că însuşi termenul ''carnaval'' provine din ''carnevale'', care însemna ''fără carne'', semnificând, în sens larg, detaşarea de plăcerile trupeşti. Astfel, carnavalul era evenimentul ce anunţa, de fapt, intrarea în post.

Dar nu aceasta a fost denumirea iniţială a evenimentului, care avea să poarte numele de ''entrudo''. O tradiţie în cadrul entrudo era ca participanţii de viţă nobilă şi cei mai avuţi să se stropească cu parfum. Din păcate pentru acest obicei, el a ajuns să fie preluat şi de oamenii săraci care înlocuiau parfumul cu ouă stricate şi apă murdară. Lesne de înţeles, petrecerile de entrudo au fost în totalitate interzise.

La 1 decembrie 1640, Ioan al IV-lea a fost încoronat rege al Portugaliei. La începutul anului următor, evenimentul a fost marcat cum se cuvine şi în Brazilia, de data aceasta voioşia, petrecerile şi dansurile fiind permise fără nicio reţinere. Acesta este considerat începutul Carnavalului de la Rio. În următorii o sută de ani, carnavalul a căpătat unele influenţe venite din partea petrecerilor asemănătoare de la Nisa şi Veneţia. Au apărut costumaţiile şi măştile, uneori permise, alteori interzise de autorităţile vremii.

Un carnaval brazilian rămas în istorie datorită fastului său a fost cel din 1763, când a fost sărbătorit regele Iosif I al Portugaliei. Un alt an remarcabil în istoria Carnavalului de la Rio a fost 1786, anul căsătoriei lui Ioan al VI-lea al Portugaliei cu Carlota Joaquina a Spaniei. Atunci se pare că şi-au făcut pentru prima dată apariţia pe străzile oraşului brazilian carele alegorice.

Numărul participanţilor şi intensitatea petrecerilor din cadrul Carnavalului de la Rio aveau să crească într-atât de mult, încât, în 1808, autorităţile au găsit de cuviinţă să îl interzică. Măsura a fost anulată de abia în 1831.

Ultima importantă modificare în existenţa carnavalului s-a petrecut la sfârşitul secolului al XIX-lea, când dansul samba a început să devină un fenomen de masă în Brazilia. Inevitabil, Carnavalul de la Rio a integrat şi, ulterior, promovat acest dans. Competiţia dintre diferitele şcoli de samba devenise atât de importantă în cadrul carnavalului, încât, în 1983, a fost realizat celebrul Sambodrom, o scenă imensă destinată dansatorilor de samba.

În prezent, Carnavalul de la Rio are loc în diverse locuri şi zone ale oraşului, precum favelele, plajele Copacabana, Ipanema şi Leblon, cluburi de noapte şi, mai ales, pe Sambodrom. În 2016, au fost luate măsuri suplimentare de securitate, Sambodromul fiind dezinfectat pentru a preveni apariţia ţânţarului ''Aedes aegypti'', care transmite zika. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)