În perioada 22-23 februarie, are loc, la Cluj-Napoca, cel de-al XIV-lea Congres al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

În cadrul evenimentului, va fi ales preşedintele Uniunii pentru următorii patru ani. În ziua de 8 ianuarie 2019, Kelemen Hunor, preşedintele în funcţie al UDMR, şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea formaţiunii.

La 25 ianuarie 2019, Kelemen Hunor a declarat, în cadrul Consiliului Reprezentanţilor Unionali de la Târgu Mureş, că cel de-al XIV-lea Congres al Uniunii nu are ca miză principală alegerea preşedintelui formaţiunii, ci proiectul pentru viitorul comunităţii maghiare din Transilvania pe următorii 15-20 de ani. Potrivit liderului UDMR, acest document conţine viziunea pentru viitor a formaţiunii şi va cuprinde elemente care ţin de educaţie, infrastructură, politici fiscale, de dezvoltare economică a Transilvaniei şi a României. Scopul este consolidarea instituţiilor care ţin de identitatea maghiară şi de "acele ţeluri pe care noi le urmăm deja de 20-30 de ani", a precizat Kelemen Hunor.

În cadrul Congresului UDMR, va fi cunoscută şi lista de candidaţi ai Uniunii pentru alegerile europarlamentare.

Mai mulţi lideri de partid din România, Ungaria şi Bazinul Carpatic, reprezentanţi ai organizaţiilor partenere din străinătate şi ai instituţiilor maghiare din Transilvania vor fi prezenţi la Congresul UDMR.

***

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică/AGERPRES

Primul Congres al UDMR s-a desfăşurat la Oradea (21-22 aprilie 1990), prilej cu care au fost adoptate Statutul şi Programul Uniunii şi a fost ales preşedintele: Domokos Geza.

Al doilea Congres (24-26 mai 1991, Târgu-Mureş) a adoptat un nou Statut şi Program, a reconfirmat conducerea Uniunii şi l-a ales în funcţia de preşedinte de onoare pe Laszlo Tokes.

Congresul al III-lea al UDMR (13-15 ianuarie 1993, Braşov) a adus o înnoire structurală şi politică, a ales o nouă conducere (preşedinte Markó Béla, preşedinte executiv Csaba Takacs) şi a adoptat un nou Statut, care prevedea noile structuri organizatorice ale UDMR. Tezele de bază ale Programului erau autodeterminarea internă, autoadministrarea locală şi regională, autonomia personală şi culturală.

Au urmat Congresul al IV-lea (26-28 mai 1995, Cluj-Napoca), care a adus unele schimbări în Statut şi a adoptat o serie de declaraţii privind problemele generale ale României şi ale minorităţii maghiare, şi Congresul al V-lea (3-4 octombrie 1997, Târgu-Mureş), care a aprobat documente privind politica economică a guvernului (UDMR făcea parte din guvernul de coaliţie CDR-USD-UDMR) şi integrarea europeană.

La Congresul al VI-lea (15-16 mai 1999, Miercurea-Ciuc) s-a făcut o analiză a rezultatelor participării la guvernare, în urma căreia s-au conturat două puncte de vedere: unul susţinea retragerea de la guvernare, din cauza rezultatelor considerate nesatisfăcătoare, celălalt susţinea continuitatea la guvernare, apreciind că astfel pot fi mai bine servite interesele maghiarilor din România. Susţinătorii celei de-a doua variante au impus realegerea lui Markó Béla în fruntea Uniunii.

Foto:(c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

La începutul lui 2003, între 31 ianuarie şi 2 februarie, s-au desfăşurat, la Satu Mare, lucrările celui de-al şaptelea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România, la care au fost prezenţi 451 de delegaţi unionali. A fost adoptat un nou Program politic şi s-a modificat Statul de organizare şi funcţionare ale formaţiunii, fiind eliminată funcţia de preşedinte de onoare, exercitată până atunci de episcopul reformat Laszlo Tokes. La 2 februarie, Markó Béla, singurul candidat la preşedinţia formaţiunii, este reales lider al formaţiunii.

În data de 2 martie 2007, senatorul György Frunda a deschis, la Arad, lucrările celui de-al VIII-lea congres al UDMR. În cadrul evenimentului, Markó Béla a fost reales preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România cu majoritatea voturilor. Mai exact, candidatul unic la şefia UDMR Markó Béla a obţinut 436 de voturi pentru, din cele 479 valabile, împotrivă fiind 42. De asemenea, a fost adoptat Programul UDMR privind alegerile pentru Parlamentul European.

Foto:(c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Al IX-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România a debutat la 25 aprilie 2009, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi a Congresului UDMR s-a aflat prezentarea principalilor candidaţi ai UDMR pentru Parlamentul European, modificarea Statutului Uniunii şi raportul preşedintelui Markó Béla.

În urma celui de-al X-lea Congres al UDMR, desfăşurat în zilele de 26 şi 27 februarie 2011, la Oradea, formaţiunea şi-a ales un nou preşedinte, iar regulamentul său intern a suferit modificări importante. Alegerea noului preşedinte al UDMR nu a adus surprize, cel mai bine cotat dintre candidaţi, Kelemen Hunor, fiind preferat de delegaţii la congres. Noul statut adoptat a modificat esenţial organizarea activităţii Uniunii. S-a urmărit o deschidere mai mare către administraţiile publice locale, ai căror reprezentanţi urmau să fie prezenţi în structurile decizionale. S-a prevăzut înfiinţarea a trei organizaţii regionale ale UDMR - Secuimea, Partium şi Mijlocul şi Sudul Transilvaniei, iar conducerile acestora să aibă câte un loc în Consiliul Permanent nou înfiinţat în cadrul UDMR. Prin noul Statut, s-a înfiinţat funcţia de vicepreşedinte politic, numărul doi în partid, care are în coordonare relaţiile cu structurile guvernamentale, relaţiile cu structurile din teritoriu şi politica externă.

Cel de-al XI-lea Congres al Uniunii s-a desfăşurat la 25 mai 2013, la Miercurea Ciuc. Delegaţii la Congresul UDMR au adoptat rezoluţia intitulată "Secuime conştientă, puternică!" prin care se reafirmă dorinţa ca secuimea să devină o regiune de dezvoltare distinctă, iar limba maghiară să devină limbă oficială în această regiune. Principalele modificări aduse statutului au vizat înfiinţarea unei organizaţii de femei, implicarea mai accentuată a primarilor în organismele naţionale şi înfiinţarea Preşedinţiei Naţionale, cu nouă membri.

La 17-18 aprilie 2015, a avut loc, la Cluj-Napoca, cel de-al XII-lea Congres al UDMR, în cadrul căruia, Kelemen Hunor a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte, fiind de altfel singurul candidat. În ceea ce priveşte modificarea statutului, s-a renunţat la funcţia de vicepreşedinte politic, iar secretariatul general şi-a schimbat denumirea în prezidiu executiv.

Foto: (c)   SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO

Aproximativ 1.000 de delegaţi şi invitaţi, din ţară şi străinătate, au participat la cel de-al XIII-lea Congres UDMR, desfăşurat în ziua de 13 mai 2017, la Zalău. Modificările adoptate la Statutul şi Programul Uniunii au vizat, printre altele, stimularea rămânerii tinerilor pe pământul natal, prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi protecţia minorităţilor naţionale. De asemenea, Statutul UDMR a introdus cota obligatorie de reprezentare pentru femei, astfel încât, la nivelul organizaţiilor locale ale Uniunii, unul din trei membri ai Consiliului Aleşilor să fie femeie, iar în organismele de conducere judeţene şi naţionale 15% din membri să fie delegaţi de către Organizaţia de Femei a UDMR. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)