Ziua internaţională a limbii materne este sărbătorită, în fiecare an, la 21 februarie, pentru promovarea diversităţii lingvistice, a multiculturalităţii şi a valorilor culturale universale.

"Popoarele indigene şi-au exprimat întotdeauna dorinţa de a fi educate în propriile lor limbi, aşa cum prevede Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene. Având în vedere că 2019 a fost declarat Anul internaţional al limbilor indigene (băştinaşe) (ONU/RES/71/178), tema Zilei internaţionale a limbii materne din acest an este - limbile indigene ca factor de dezvoltare, pace şi reconciliere", menţionează în mesajul transmis cu prilejul Zilei internaţionale a limbii materne, directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay.

Limbile materne sunt cele mai puternice instrumente de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial. Toate acţiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi, atât, la încurajarea diversităţii şi a educaţiei multilingvistice, cât şi la dezvoltarea conştientizării depline a tradiţiilor lingvistice şi culturale din întreaga lume, pentru a construi o solidaritate bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog.

Potrivit www.unesco.org, se estimează că cel puţin 43% din cele 6.000 de limbi vorbite în lume sunt pe cale de dispariţie. Doar câtorva sute de limbi le-a fost acordat cu adevărat un loc în sistemele educaţionale şi în domeniul public, iar mai puţin de o sută de limbi sunt folosite în lumea digitală.

Diversitatea lingvistică este din ce în ce mai ameninţată, pe măsură ce tot mai multe limbi dispar. La nivel global, 40% din populaţie nu are acces la o educaţie în limba pe care o vorbeşte sau o înţelege "suferă de marginalizare, discriminare şi sărăcie extremă, numeroase comunităţi fiind victime ale încălcărilor drepturilor omului (...). În această Zi internaţională a limbii materne, invit toate statele membre ale UNESCO, partenerii şi părţile interesate din domeniul educaţiei să recunoască şi să aplice drepturile popoarelor indigene", menţionează în mesajul său directorul general al UNESCO.

Companiile multilingve şi multiculturale există prin limbile lor care transmit şi păstrează cunoştinţele şi culturile tradiţionale într-un mod durabil. Se înregistrează unele progrese în educaţia multilingvă bazată pe limba maternă, cu o înţelegere tot mai largă a importanţei acesteia, în special în ce priveşte şcolarizarea primară, potrivit paginii oficiale de internet a UNESCO.

Limbile, cu implicaţiile lor complexe în afirmarea identităţi, pentru realizarea comunicării, a integrării sociale, a educaţiei şi a dezvoltării, au o importanţă strategică pentru oameni şi întreaga planetă. Cu toate acestea, datorită proceselor de globalizare, ele sunt mai predispuse de a intra într-un proces de dispariţie iar unele au şi dispărut deja. Atunci când limbile se estompează, la fel se întâmplă şi cu bogăţia diversităţii culturale la nivel mondial. Oportunităţile, tradiţiile, memoria, modurile unice de gândire şi expresie - resurse valoroase pentru asigurarea unui viitor mai bun - sunt, de asemenea, pierdute odată cu pierderea unei limbi, se menţionează pe site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org/en/events/motherlanguageday.

Ziua internaţională a limbii materne a fost sărbătorită în fiecare an începând din februarie 2000, ca urmare a adoptării Rezoluţiei 37 în cadrul celei de-a treizecea sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din noiembrie 1999. Cu acest prilej, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare. La 16 mai 2007, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 61/266 a solicitat statelor membre "să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de către popoarele lumii". Prin aceeaşi rezoluţie, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 ''Anul Internaţional al Limbilor'', pentru a promova unitatea în diversitate şi înţelegere internaţională, prin multilingvism şi multiculturalism. AGERPRES/(Documentare-Dumitrescu Daniela, editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)