Fizician, matematician, astronom şi filosof italian, Galileo Galilei (Galileo di Vincenzo Bonaiuti de' Galilein) s-a născut la 15 februarie 1564, în oraşul Pisa, potrivit starchild.gsfc.nasa.gov.

Tot aici a urmat cursurile universităţii, apoi a studiat matematica la Florenţa. Începând cu 1589, a fost profesor de matematică, la început la Universitatea din Pisa, apoi la Padova, iar, din 1610, la Florenţa. În 1611, Galilei a devenit membru al Academiei de la Roma.

Galileo Galilei este unul dintre întemeietorii mecanicii. A descoperit legea inerţiei, izocronismul micilor oscilaţii ale pendulului, legea căderii corpurilor, legea compunerii mişcărilor, a dat o formulare exactă noţiunilor de viteză şi de acceleraţie şi a pus în evidenţă relativitatea mişcării, conform Dicţionarului Enciclopedic Român (Vol. 2, Editura Politică - 1965).

Galilei a fost numit de către Albert Einstein ''părintele'' ştiinţei moderne, deoarece a deschis o nouă eră în cercetarea ştiinţifică.

Referindu-se la realizările acestuia, Stephen Hawking spunea: ''Galileo, probabil mai mult decât oricare altă persoană, a fost responsabil pentru naşterea ştiinţei moderne'', potrivit site-ului www.astronomy.ro.

Mişcarea obiectelor uniform accelerate, care se regăseşte în cele mai multe manuale de fizică (capitolul mecanică), a fost studiată de Galileo Galilei ca subiect al cinematicii. Lucrările teoretice şi experimentale ale lui Galilei în ceea ce priveşte mişcarea corpurilor au stat la baza mecanicii clasice studiate mai târziu de Isaac Newton. Conform unei biografii scrise de elevul său, Vincenzo Viviani, Galileo Galilei a dat drumul unor bile alcătuite din acelaşi material, dar de mase diferite din turnul înclinat din Pisa, pentru a demonstra că durata căderii este independentă de masa acestora. El a avansat ideea că un corp aflat în cădere liberă va cădea uniform accelerat, dacă rezistenţa mediului prin care cade rămâne neglijabilă sau în cazul căderii sale prin vid (legea căderii corpurilor). El a calculat legea cinematică pentru distanţa parcursă în timpul unei accelerări uniforme, pornind de la starea de repaus, afirmând că aceasta este proporţională cu pătratul duratei de timp în care are loc căderea.

Principiul de inerţie al lui Galilei este formulat astfel: ''Un corp care se mişcă pe o suprafaţă netedă va continua în aceeaşi direcţie cu viteză constantă dacă nu este perturbat''. Acest principiu a fost mai târziu regăsit în legile lui Isaac Newton. De altfel, Newton a recunoscut că "dacă el a ajuns atât de sus este pentru că s-a înălţat pe umerii unor giganţi".

Tot Galileo Galilei a avansat, potrivit site-ului www.ro.biography.name, principiul de bază al relativităţii, acela că legile fizicii sunt aceleaşi în orice sistem în mişcare rectilinie uniformă, indiferent de viteză sau de direcţia sa. Deci, nu există mişcare absolută şi nici repaus absolut. Acest principiu a furnizat baza legilor mişcării ale lui Newton şi au jucat un rol important în teoria relativităţii restrânse a lui Einstein.

Galilei a fost primul astronom care a privit cerul cu o lunetă inventată de el însuşi, în 1609, cu ajutorul căreia a făcut observaţii privind suprafaţa lunară, fazele planetei Venus, primii patru sateliţi ai lui Jupiter, inelul lui Saturn (pe care însă nu l-a interpretat corect), petele solare.

Susţinător ferm al teoriei heliocentrice a lui Copernic, Galilei a fost supus în două rânduri, la procese intentate de Inchiziţie (1616 şi 1633). În cele din urmă a fost silit să-şi renege public convingerea că Pământul se mişcă în spaţiu, semnând un act de dezicere, care nu a avut decât un caracter pur formal. În 1633, a rostit celebra expresie "Eppur si muove" ("Şi totuşi se mişcă"). El a continuat să se situeze pe poziţiile teoriei lui Copernic, pe care a dezvoltat-o în propriile sale teorii. Galilei a rămas până la moarte sub supravegherea riguroasă a Inchiziţiei. A fost reabilitat de Biserică în 1992.

Opere principale: "Discuţii şi demonstraţii matematice cu privire la două ramuri noi ale ştiinţei, care se referă la mecanică şi mişcarea locală" (1628), "Dialoguri despre mişcare". "Dialogul despre cele două sisteme principale ale lumii", scris de Galilei, a atras atenţia tuturor oamenilor de ştiinţă şi s-a bucurat de un succes uriaş.

Galileo Galilei a murit la 8 ianuarie 1642. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)