Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Teodor Stratilat; Sf. Proroc Zaharia

Greco-catolice
Sf. m. Teodor Stratilat; Sf. pf. Zaharia

Romano-catolice
Ss. Ieronim Emiliani, călug.; Iosefina Bakhita, fc.; Fer. Speranţa a lui Isus, călug.


Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat, pomenit în calendarul creştin ortodox la 8 februarie, a trăit în timpul împăratului Liciniu (308-321), unul din împăraţii romani care au declanşat persecuţii sângeroase împotriva creştinilor.

Liciniu a dezlănţuit aceste persecuţii mai ales asupra creştinilor din armată şi a celor care erau modele pentru comunităţile în care trăiau. În timpul său au fost ucişi cei 40 de mucenici în Sevastia şi cei 45 de ostaşi în Nicopolea Armeniei. De asemenea, au suferit moarte martirică o seamă dintre cei mai înalţi demnitari ai săi.

Pretutindeni fiind căutaţi cu mare zel creştinii cunoscuţi pentru credinţa lor, Liciniu, care atunci era în Nicomidia, a fost înştiinţat şi despre Sfântul Teodor Stratilat că este creştin şi pe mulţi îi întorcea la Hristos.

Sfântul Teodor Stratilat avea gradul de general (stratilat) şi i se încredinţase guvernarea cetăţii Heracleea, lângă Marea Neagră.

Despre el a aflat atunci împăratul că nu este numai străin de cinstirea zeilor, dar propovăduişte credinţa în Hristos şi îi îndemna pe toţi să se lepede de închinarea la idoli. Pentru purtarea acestui tânăr demnitar, împăratul s-a mâhnit mult şi a trimis trupe să fie adus în Nicomidia, unde se afla, hotărât să-l cerceteze el însuşi.

Sfântul Teodor a dorit însă să mărturisească credinţa creştină în cetatea sa, ca acel loc să fie sfinţit prin sângele său vărsat pentru Hristos. Iar prin mărturisirea şi bărbăteasca sa nevoinţă să întărească şi pe alţii în sfânta credinţă. Aşa că l-a chemat el însuşi pe împărat împreună cu toată curtea sa în cetatea de la Marea Neagră, iar în suita lui să aducă şi statuile cele mari ale zeilor, pentru ca: "să întăreşti dreapta credinţă către zei, aducându-le jertfă cu noi, înaintea a tot poporul", spune Sfântul Teodor în scrisoarea sa (Vieţile Sfinţilor).

Liciniu, bucuros de nesperata întoarcere a voievodului său, a mers în Heracleea şi, la cererea Sfântului Teodor, i-a dat acestuia îngăduinţa să ia idolii de aur acasă la el, spre a-i cinsti, după datină.

Ajuns acasă, Sfântul Teodor a sfărâmat idolii în bucăţi şi i-a împărţit la săraci. Maxenţiu sutaşul a spus împăratului, că a văzut capul de aur al zeiţei Artemida - zeiţa care fusese dată Sfântului Teodor - că acum era purtat de un sărac. Acesta, fiind întrebat, a mărturisit că l-a primit de la Teodor Stratilat.

Împăratul, auzind, de o faptă ca aceasta, a rămas mut de mânie. Deci, poruncind slujitorilor, Sfântul Teodor a fost prins şi adus înaintea sa. Şi, mărturisind el că toate cele spuse de sutaş sunt adevărate, a fost osândit la chinuri grele.

A îndurat cu credinţă şi cu bărbăţie toate chinurile; şi pătimind, neîncetat propovăduia credinţa în Hristos. Deci, împăratul, văzând că nu poate să-l întoarcă la zadarnica cinstire a idolilor, a poruncit să i se taie capul şi, astfel, s-a săvârşit.

Sfintele sale moaşte au fost îngropate în cetatea de naştere, Evhaita. (sursa: vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)