Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este o asociaţie de interes naţional aparţinând mişcării olimpice, care este organizată şi funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice şi cu legislaţia română în vigoare.

Comitetul Olimpic Român a fost înfiinţat la 27 martie 1914, la cererea lui George Plagino, membru al Comitetului Internaţional Olimpic din partea României. La aceeaşi dată au fost desemnaţi primii delegaţi români la Congresul Internaţional al Comitetului Internaţional Olimpic de la Paris, conform site-ului oficial al instituţiei, www.cosr.ro.

La 23 aprilie 2004, Comitetul Olimpic Român a devenit Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), păstrându-şi rolul de unic reprezentant şi promotor peste hotare al mişcării olimpice româneşti.

Rolul COSR este de a promova principiile fundamentale ale olimpismului la nivel naţional şi sprijinirea creării de instituţii dedicate educaţiei olimpice. Sprijinind sportul de înaltă performanţă, COSR alcătuieşte echipa naţională a României care participă la Jocurile Olimpice şi trimite delegaţii la evenimentele şi competiţiile internaţionale patronate de Comitetul Internaţional Olimpic, conform statutului instituţiei. Mai are rolul de a facilita reglementarea conflictelor prin conciliere sau arbitraj şi are posibilitatea de a acţiona în justiţie pentru apărarea intereselor sportive ale mişcării sportive. În raport cu instituţiile administraţiei centrale şi locale, COSR acţionează pentru menţinerea relaţiilor de colaborare şi de reprezentare a organizaţiilor sportive neguvernamentale.

Adunarea Generală este organul suprem de conducere al COSR. Adunarea Generală este compusă din persoane fizice membri ai COSR, reprezentanţi ai persoanelor juridice membre ale COSR şi membri de onoare şi onorifici. Adunarea Generală poate fi ordinară, de alegeri sau extraordinară. Adunarea Generală Ordinară se convoacă o dată pe an şi are drept de control asupra Comitetului Executiv şi Comisiei de Cenzori. Adunarea Generală de Alegeri se convoacă o dată la patru ani, de regulă în anul de după Jocurile Olimpice de vară, şi se anunţă cu 60 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc. Adunarea Generală Extraordinară poate fi convocată la cererea preşedintelui COSR, a Comitetului Executiv al COSR, la solicitarea scrisă a o jumătate plus unu dintre membrii COSR cu drept de vot, mai menţionează statutul citat.

Un număr de 18 personalităţi au condus destinele olimpismului românesc: Principele Carol al României, viitorul rege Carol al II-lea (1914-1920, 1923-1930, 1930-1940), Prinţul George Valentin Bibescu (1920-1923), Ion Gheorghe Maurer (1947-1951), Mihail Macavei (1951-1953), Alexandru Şiperco (1953-1959), Manole Bodnăraş (1959-1960), Aurel Duma (1960-1966), Anghel Alexe (1966-1974), General Marin Dragnea (1974-1984), Haralambie Alexa (1984-1987), General Gheorghe Gomoiu (1987-1989), General Constantin Opriţa (iunie-decembrie 1989), Lia Manoliu (1990-1998), Ion Ţiriac (1998-2004), Octavian Morariu (2004-2014), Alin Petrache (2014-2016) şi Mihai Covaliu (2016-prezent).

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Octavian Morariu, cel dintâi conducător al instituţiei după transformarea Comitetului Olimpic Român (COR) în Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), a devenit membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) după 15 ani în care Romania nu a mai avut niciun reprezentant în cadrul forului olimpic internaţional. În prezent, COSR este condus de către Mihai Covaliu, fost campion olimpic la sabie individual, iar Octavian Morariu este vicepreşedinte, conform www.cosr.ro.

În 1924 are loc prima participare oficială a sportului românesc la cea de-a VIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Paris, care a coincis cu prima medalie din istoria olimpică a sportului românesc, obţinută de echipa de rugby, clasată pe locul al treilea.

Delegaţia României a fost prezentă la toate ediţiile Jocurilor Olimpice începând cu anul 1924, excepţie făcând două ediţii de vară, cele din 1932 şi 1948 şi una de iarnă, cea din 1960.

Dintre medaliaţii români la jocurile olimpice îi putem aminti pe Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Iolanda Balaş, Lia Manoliu, Maricica Puică, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Cioncan, Violeta Beclea, Constantina Diţă, Nicolae Lincă, Francisc Vaştag, Leonard Doroftei, Sanda Toma, Valeria Răcilă, Laura Badea, Mihai Covaliu, Daniela Silivaş, Ecaterina Szabo, Simona Amânar, Lavinia Miloşovici, Maria Olaru, Cătălina Ponor, Marius Urzică, Andreea Răducan, Sandra Izbaşa, Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec, Alina Dumitru, Cristian Gaţu, Cornel Oţelea, Gheorghe Gruia, Nicu Vlad, iar la sporturile de iarnă Mihai Bira, Alexandru Papană, Ion Panţuru şi Gheorghe Gârniţă, menţionează "Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România" (Ed. Aramis, 2002).

Sursa foto: www.cosr.ro

Cele mai recente medalii câştigate de echipe româneşti la Jocurile Olimpice de Vară au fost cele de la Rio de Janeiro (2016), unde echipa de spadă a obţinut o medalie de aur, echipa de tenis dublu masculin a obţinut o medalie de argint iar echipa de rame 8+1 feminin şi cea de lupte libere au obţinut câte o medalie de bronz. Singura medalie obţinută de sportivi români la Jocurile Olimpice de Iarnă datează din 1968, când echipa de bob două persoane a câştigat bronzul la ediţia desfăşurată la Grenoble, conform www.cosr.ro. AGERPRES/(Documentare - Daniel Olteanu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)