Krikor H. Zambaccian, critic şi colecţionar de artă, membru corespondent al Academiei Române, s-a născut la 6 februarie 1889, la Constanţa.

După studiile secundare, urmate la Bucureşti, şi-a continuat pregătirea la Institutul Superior de Comerţ din Anvers, perioadă în care a vizitat muzeele din oraş, luând un prim contact cu creaţiile lui Rubens şi Van Dyck, potrivit volumului "Membrii Academiei Române" (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003).

Atras de artă, a călătorit mult, vizitând cele mai de seamă muzee din Europa şi achiziţionând opere de artă de mare valoare. În ţară, beneficiind de vaste cunoştinţe în domeniul artelor plastice, s-a apropiat de artişti ai vremii - Ciucurencu, Dărăscu, Iser, Pallady, Petraşcu, Ressu, Steriadi, Şirato, Tonitza ş.a., reuşind, totodată, să elaboreze, de-a lungul anilor, câteva monografii: "Gh. Petraşcu" (1945), "Nicolae Tonitza" (1955), "Cornel Medrea" (1957), "Corneliu Baba" (1958).

A strâns, pe parcursul vieţii, o impresionantă colecţie de obiecte de artă, una dintre cele mai bogate şi valoroase din România, ce cuprinde pictură, sculptură, grafică, piese de mobilier.

Dezvoltarea gustului, formele entuziaste ale pasiunii pentru pictură, prieteniile cu artiştii, etapele alcătuirii colecţiei, toate au fost narate cu vioiciune şi umor în volumul său, "Însemnările unui amator de artă", conform lucrării "Muzeele Capitalei: Arte plastice şi etnografice" (Editura Ştiinţifică, 1966).

Pentru a-şi pune în valoare colecţia, în anul 1940 Zambaccian a construit special clădirea în care sunt astăzi expuse opere achiziţionate timp de jumătate de secol, notează site-ul www.mnar.arts.ro. Astfel, locuinţa lui Krikor H. Zambaccian a fost construită pentru a servi şi drept spaţiu de expunere a operelor de artă, colecţia sa fiind deschisă pentru amatorii de artă o zi pe săptămână încă din 1942. Atât colecţia cât şi casa au fost donate statutului român în 1947. În acelaşi an, 1947, în locuinţa omului de afaceri de origine armeană Krikor H. Zambaccian, un adevărat Mecena al epocii sale, a fost inaugurat muzeul care-i poartă numele, construcţia fiind extinsă ulterior cu scopul de a lărgi spaţiul de expunere.

Muzeul K.H. Zambaccian se remarcă prin calitatea excepţională a lucrărilor de artă românească, reflectând gustul desăvârşit al colecţionarului. Aceste lucrări oferă o imagine grăitoare a evoluţiei artei româneşti, de la Theodor Aman, Nicolae Grigorescu şi Ioan Andreescu trecând la Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady şi Gheorghe Petraşcu, până la Corneliu Baba, Alexandru Phoebus sau Horia Damian. Sculpturi de Brâncuşi, Miliţa Petraşcu, Oscar Han, Cornel Medrea întregesc expunerea. Lor li se adaugă o serie de picturi ale unor maeştri ai culturii universale precum Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, unice în România.

În prezent, Muzeul K.H. Zambaccian, aflat la adresa Muzeul Zambaccian nr. 21A, în apropierea Pieţei Dorobanţilor, este un muzeu-satelit al Muzeului Naţional de Artă al României, sub egida căruia funcţionează.

Krikor H. Zambaccian a fost membru corespondent al Academiei Române (2 noiembrie 1948). A murit la 18 septembrie 1962. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Simona Aruştei)