Luna februarie deschide Anul Nou viticol şi pomicol. În tradiţia noastră populară, luna februarie se numeşte Faur.

Denumirea lunii februarie derivă din latinescul ''februarius'' - de la ''februa'' - luna în care avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor şi câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate şi pământul era pregătit pentru însămânţările de primăvară. Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

În tradiţia noastră populară, denumirea lunii februarie este legată de meşterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecţionează fiarele sau cuţitele de plug pentru începerea muncii câmpului.

Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Iniţial, romanii au folosit calendarul grecesc, care era bazat pe 10 luni, ignorând cele 61 de zile de iarnă. Pompilius, al doilea rege al Romei, a recalculat calendarul şi a introdus două luni pentru perioada de iarnă. Luna ianuarie a fost introdusă la începutul calendarului, iar februarie, la sfârşit. În 452 î.Hr., februarie a fost mutat între ianuarie şi martie.

Februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian şi în 2019 are 28 de zile. Ziua are 11 ore şi noaptea are 13 ore.

Calendarul evenimentelor astronomice în 2019
Soarele: la începutul lunii, răsare la 07 h 35 m şi apune la 17 h 24 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 06 h 55 m şi apune la 18 h 02 m.

La data de 19 februarie, se face trecerea în semnul zodiacal Peşti.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 4 februarie - Lună Nouă (Luna începe să crească) la 23 h 06 m, la 13 februarie - Luna la Primul Pătrar la 00 h 30 m, la 19 februarie - Lună Plină 17 h 54 m (Luna începe să descrească), la 26 februarie - Luna la Ultimul Pătrar la 13 h 36 m, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

Februarie în tradiţia populară
În tradiţia noastră populară, pentru că are numai 28 de zile sau 29 în anii bisecţi, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului (care au 30 sau 31 de zile).

Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde şi zâmbeşte, e frumos, când plânge bate viscolul, când e supărat dă ger de crapă pietrele. Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului şi Dragobetele.

Ziua Ursului este o sărbătoare cu dată fixă (2 februarie), şi ocupă, în calendarul popular, ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martinilor de Iarnă (Banat). Ursului, dovadă a caracterului divin, nu i se spune în această zi pe nume - urs, iar prin locurile lui obişnuite de trecere i se lasă, de obicei, o pulpă de viţel. În vremuri îndepărtate dacă, totuşi, trebuia să i se pronunţe numele, i se zicea, cu respect, "ăl Bătrân", "moş Martin", "Moş". Potrivit tradiţiei, ursul ar ieşi în ziua lui din bârlog să-şi privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu şi bea o gură de apă şi îşi vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, e Soare şi îşi vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile.

În calendarul creştin ortodox, la această dată se prăznuieşte Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos.

Pentru români, sărbătoarea ''Dragobetelui'' (24 februarie), o sărbătoare tradiţională şi veche românească, este înlocuită în ultimul timp cu sărbătoarea occidentală ''Sf. Valentin''.

Numele ''Dragobete'' vine de la ''beat de dragoste'' şi se mai numeşte ''Sfântul Ion de primăvară'', cel care este fiul Babei Dochia. I se mai spune şi Dragomiru-Florea sau ''Granguru'' pentru că acum are loc nunta păsărelelor din pădure. Pentru a-şi atrage perechea, Graurul auriu pune câteodată în cuib un bănuţ strălucitor.

Dacă în această zi ai norocul să auzi pupăza, vei fi harnic tot anul, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000).

În luna februarie timpul este considerat favorabil pentru semănatul plantelor care cresc şi rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea şi alte zarzavaturi), dar şi pentru unele plante care fructifică la suprafaţă (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcţie etc. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Daniela Juncu)