Oana Pellea, una dintre cele mai talentate actriţe ale generaţiei sale, a primit de două ori titlul de cea mai bună actriţă de teatru din România, a câştigat de două ori premiul Uniunii Oamenilor de Teatru din România (UNITER) pentru cea mai bună actriţă şi i-a fost acordat premiul Fundaţiei Culturale Române pentru Carieră Internaţională Remarcabilă.

Are în palmares numeroase premii internaţionale pentru rolul principal din "Stare de fapt", regia Stere Gulea, inclusiv premiile pentru Cea mai bună Actriţă la Festivalul de Film de la Geneva, premiul Oraşului Geneva, la Festivalul Filmului Politic de la San Marino şi la Festivalul Internaţional de Film "Vulturul de Aur" din Batumi, Georgia.

A jucat în multe producţii internaţionale - în 2006, alături de Clive Owen, în filmul "Children of men", în regia lui Alfonso Cuaron (OSCAR 2013); în 2007 - în producţia britanică "I really hate my job", regia Oliver Parker şi în producţia americană "Fire and Ice", regia Jean-Christophe Comar ("Pitof"). A fost prezentă, în 2010, într-un rol important, în distribuţia filmului "Biblioteque Pascal", în regia lui Szabolcs Hajdu, conform site-ului cinemagia.ro.

Oana Pellea joacă în limbile română, franceză, engleză şi italiană, participând la numeroase producţii internaţionale, inclusiv producţia româno-franceză "Ioana d'Arc-Extrase dintr-un dosar" şi producţia teatrală francezo-canadiană "Mă tot duc", în regia lui Marc Doré.

A avut întotdeauna o legătură specială cu tatăl său, de la care a moştenit nu doar talentul artistic, ci şi dragostea faţă de oameni şi de frumos. Uneori, discută cu Amza în gând şi îi scrie scrisori. "Ce faci tati? Mi-e cam dor... Cam lungă filmarea la care ai plecat... Da' o să se termine şi asta! (...) De ce nu mi-ai vorbit niciodată despre invidie şi egoism? Poate era mai bine să mă pui în gardă... Sau, poate, nu. Şi nici despre trădări nu mi-ai spus nimic... Da', oricum, tot tu ai dreptate când tragi linia... Oamenii sunt oameni şi toate astea vin şi se duc şi, până la urmă, oamenii sunt frumoşi. Îţi dau filmele la televizor des. Mă uit şi eu... Iar lumea mă opreşte pe stradă şi îmi spune că-i e dor şi ar avea nevoie de tine. (...) Oamenii te iubesc şi azi pentru că i-ai iubit şi respectat. Tot ai făcut ceva... Mi-e dor să dansez cu tine şi să râdem împreună. Am avut surprize cu oamenii. Unele superbe, altele nu. Încerc să nu te dezamăgesc. (...) Am început să semăn cu tine. Să-mi placă să stau pe marginea apei sau pe vârf de munte şi să mă gândesc la ale mele. Am colindat mult şi colind lumea asta mică. E frumoasă. Zâmbesc din ce în ce mai mult, cum voiai. Ai dreptate, viaţa e foarte frumoasă. Multe lucruri nu le înţeleg, dar încerc. Mă uit la apusuri de soare şi ai dreptate, sunt dumnezeieşti", scrie Oana Pellea într-o scrisoare din 2005, potrivit site-ului jurnalspiritual.eu.

***

Oana Pellea, fiica Domnicăi şi a lui Amza Pellea, s-a născut la 29 ianuarie 1962, în Bucureşti. A absolvit, în 1984, Academia de Teatru şi Film, la clasa profesoarei Sanda Manu. În intervalul 1984-1987 a fost actriţă la Teatrul din Piatra Neamţ, iar între 1987 şi 1999 a jucat la Teatrul Bulandra din Bucureşti.

Activitatea ei teatrală cuprinde peste 30 de roluri principale, colaborând cu regizori precum Liviu Ciulei, Silviu Purcărete, Tompa Gabor, Cătălina Buzoianu, Alexandru Darie, Mihai Măniuţiu etc. Dintre rolurile sale în teatru amintim: Gasparina din "Piaţeta" de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete; Helena din "R.U.R." de Karel Capek, regia Alexandru Darie; Helena din "Merlin" de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu; Helena din "Visul unei nopţi de vară" de W. Shakespeare, regia Liviu Ciulei; Maria din "Woyzeck", de Georg Buchner, regia Tompa Gabor; Lucius din "Jules César" de W. Shakespeare, regia Alexandru Darie; Drussila din "Caligula" de A. Camus, regia Mihai Măniuţiu; Regina Gertrude din "Hamlet" de W. Shakespeare, regia Tompa Gabor; Regina din "Richard II" de William Shakespeare, regia Mihai Măniuţiu; Veta din "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale; Ioana d'Arc din "Jeanne d'Arc: pieces du dossier"; bătrâna din "Scaunele" de Eugene Ionesco; Tutuca din "Mă tot duc", potrivit site-ului www.teatrulmetropolis.ro.

Oana Pellea în piesa de teatru "Caligula" de Albert Camus, 1997

Foto: (c) MARIUS MACSENTIAN / AGERPRES FOTO

Din filmografia actriţei amintim colaborările cu regizori precum Alfonso Cuaron, Oliver Parker, Szabocz Hajdu, Alexandre Aja, Jean Christophe Pitof, Alexandru Tatos, Dan Piţa, Stere Gulea, precum şi filmele "Faleze de nisip" (1983), "Acasă" (1984), "With Love, Rita" (1989), "Unde la soare e frig" (1991), "Nostradamus, Landlady" (1994), "Camera ascunsă" (2004), "Păcatele Evei" (2005), precizează site-ul www.teatrulmetropolis.ro.

În 1994, i-a fost acordat Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă, pentru rolul din "Mephisto", în regia lui Alexandru Darie. În 1996, în urma rolurilor Maşa din "Trei surori" de Cehov, Iulius din "Iulius Cezar" de Shakespeare, Maria din "Woyzeck" de Georg Büchner, a fost distinsă cu Premiul pentru cea mai bună actriţă, decernat de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru.

A obţinut, în 2000, Premiul pentru cariera internaţională remarcabilă, decernat de Fundaţia Culturală Română, precum şi Premiul Uniunii Teatrale din România pentru cea mai bună actriţă (rolul Catarina din "Îmblânzirea Scorpiei", după Shakespeare, producţia lui Mihai Măniuţiu). În 2009 a obţinut, de asemenea, Marele Premiu al Festivalului Comediei Româneşti pentru cel mai bun spectacol, "Buzunarul cu pâine", de Matei Vişniec, spectacol pe care l-a regizat şi l-a interpretat alături de Sandu Mihai Gruia.

În iunie 2009 a publicat, la Editura Humanitas, prima sa carte intitulată "Jurnal 2003-2009".

În 2010, a primit Premiul Academiei Române, decernat pentru întreaga carieră artistică. În acelaşi an, Oana Pellea revine pe scena Teatrului Bulandra cu rolul Tanti Roz din "Oscar şi Tanti Roz", avându-l ca autor pe Eric-Emmanuel Schmitt.

Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES FOTO

La 25 aprilie 2013, Oana Pellea a primit Premiul pentru cultură din partea publicaţiei "Forbes", în cadrul Galei Forbes Woman - cele mai influente femei din România.

Oana Pellea a reprezentat România la mai multe festivaluri internaţionale de teatru, inclusiv la festivalul anual al Uniunii Teatrelor Europene, Festivalul Klang Bogen de la Viena, Festivalul Internaţional Francofon din Franţa şi Festivalul Americilor din Canada, potrivit cinemagia.ro.

Are colaborări cu teatrele Metropolis, Teatrul Foarte Mic, Arcub, Bulandra, în piese precum: "Mă tot duc", de William Shakespeare (Teatrul Metropolis, Teatrul Foarte Mic), "Efectul razelor gamma asupra crăiţelor lunatice" de Paul Zindel, regia Mariana Cămărăşan (Teatrul Metropolis, Teatrul Nottara), "Idolul şi Ion Anapoda", de G.M. Zamfirescu, regia Mariana Cămărăşan, Toma Dănilă (ArCuB), potrivit site-ului teatral.ro.

***

Actorul Amza Pellea s-a născut la 7 aprilie 1931, la Băileşti, judeţul Dolj. A absolvit cursurile Colegiului Naţional "Carol I" din Craiova, iar în 1957 a absolvit IATC, fiind unul dintre reprezentanţii "Promoţiei de aur" a teatrului românesc.

A jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi la Teatrul Naţional din Bucureşti. A fost profesor la IATC.

Actorul Amza Pellea în piesa de teatru '12 oameni furioşi', pusă în scenă la Teatrul de Comedie, 1977.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK (C) / AGERPRES FOTO

Pe scena Teatrului Naţional din Craiova a realizat, în perioada stagiaturii (1957-1959), 14 roluri în spectacolele: "Ce înseamnă să fii onest" de Oscar Wilde, "Ani de pribegie" de Aleksei Arbuzov, "Tudor din Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu, "Tragedia optimistă" de Vsevolod Visnevski, "Gâlcevile din Chioggia" de Carlo Goldoni, "Hamlet" de Shakespeare, "Ecaterina Teodoroiu" de Nicolae Tăutu, "Soldatul Svejk" de Jaroslav Hasek, "Fântâna turmelor" de Lope de Vega, conform cinemagia.ro. În perioada 22 martie 1973-24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Naţional din Craiova.

La Teatrul de Comedie a creat personaje ca Brettschneider ("Svejk în al doilea război mondial" de Brecht - 1962), Pietro ("Umbra" de E. Svart - 1963), Manole ("Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu - 1964), Subcomisarul ("Capul de răţoi" de G. Ciprian - 1966), Platonov ("Un Hamlet de provincie" de Cehov - 1967), Voievodul Basarab ("Croitorii cei mari din Valahia" de Al.T. Popescu - 1969), Noah ("Arca bunei speranţe" de I.D. Sârbu - 1970), Hrisanide ("Interesul general" de Aurel Baranga - 1972), Hickok ("Buffalo Bill şi indienii" de A. Kopit - 1973).

Amza Pellea şi Dumitru Rucareanu pem scena Teatrului de Comedie, 1965.

Foto: (c) AGERPRES FOTO

Naţionalul bucureştean l-a distribuit pe Amza Pellea în roluri memorabile - Petre Dinoiu ("Comoara din deal" de Corneliu Marcu - 1977), Vlad Ţepeş ("A treia ţeapă" de Marin Sorescu - 1979). Ultimul rol creat la teatru a fost pe scena Teatrului de Comedie, în regia lui Gheorghe Harag - Muromski în "Procesul" de Suhovo-Kobilin, 1983.

Din bogata filmografie a lui Amza Pellea amintim: "Setea" (1960), "Darclée" (1961), "Tudor" (1963), "Pisica de mare" (1964), "Camera albă" (1965), "Neamul Şoimăreştilor (1965), "Răscoala" (1965), "Haiducii" (1966), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Războiul domniţelor" (1969), "Mihai Viteazul" (1971), "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1972), "Puterea şi adevărul" (1972), "Ultimul cartuş" (1973), "Nemuritorii" (1974), "Un august în flăcări" (1974), "Porţile albastre ale oraşului" (1974), "Un comisar acuză" (1974), "Stejar - extremă urgenţă" (1974), "Cantemir" (1975), "Tată de duminică" (1975), "Osânda" (1976), "Tufă de Veneţia" (1977), "Împuşcături sub clar de lună" (1977), "Accident" (1977), "Eu, tu, şi... Ovidiu" (1978), "Pentru patrie" (1978), "Revanşa" (1978),"Ecaterina Teodoroiu" (1978), "Nea Mărin miliardar" (1979), "Duios Anastasia trecea" (1980), "Casa dintre câmpuri" (1980), "Şantaj" (1981), "Capcana mercenarilor" (1981), "Rămân cu tine" (1982), "Cucerirea Angliei" (1982), "Imposibila iubire" (1983).

Amza Pellea alături de Olga Tudorache, în timpul filmărilor la pelicula "Mihai Viteazul'', 1970.

Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES FOTO

A jucat multe roluri în piese de teatru radiofonic, a realizat memorabile scenete umoristice în emisiuni de televiziune, cele mai cunoscute fiind cele în care interpreta rolul personajului Nea Mărin.

A murit la 12 decembrie 1983, la Bucureşti, la vârsta de 52 de ani.

În 2008, la împlinirea a 25 de ani de la moartea actorului, a fost inaugurată, la Băileşti, Casa memorială "Amza Pellea". Fotografiile şi tablourile de familie, precum şi diplomele, certificatele şi obiectele personale, dau impresia prezenţei actorului, potrivit site-ului zigzagprinromania.com.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la naşterea actorului, în aprilie 2011, Amza Pellea a primit o stea, in memoriam, în Piaţa Timpului - spaţiul bucureştean dedicat marilor valori ale filmului şi scenei româneşti, stea care a fost dezvelită de fiica lui, Oana Pellea. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)