Ortodoxe
Sf. Ap., întâiul Mc. şi Arhidiacon Ştefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul

Greco-catolice
A III-a zi de Crăciun. Sf. arhid. m. Ştefan; Sf. cuv. Teodor Mărturisitorul

Romano-catolice
Sf. Ioan, ap. şi ev.


Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, pomenit în calendarul creştin ortodox la 27 decembrie, a fost unul dintre cei şapte diaconi - din rândul evreilor elenişti - aleşi de Sfinţii Apostoli din Ierusalim pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac.

Sfântul Ştefan era înrudit cu Saul, cel care mai târziu avea să devină marele apostol al neamurilor, Sfântul Pavel, şi era din părţile Ehiliehiei, din cetatea Tarsului.

Datorită harului şi înţelepciunii de care se învrednicise şi a semnelor şi minunilor cu care îşi însoţea propovăduirea, a stârnit ura celor de acelaşi neam cu el, iar aceştia l-au dus la judecată în faţa sinedriului, acuzându-l că huleşte Legea şi pe Moise.

Sfântul Apostol Ştefan le-a arătat însă, cu dovezi din Scripturi, că Legea Veche s-a împlinit prin Hristos şi că El este Mântuitorul cel aşteptat şi prezis de proroci, mustrându-i totodată pentru împietrirea inimii şi lipsa lor de credinţă.

Fiind condamnat la moarte, Sfântul întâi Mucenic Ştefan a fost scos din cetate şi ucis cu pietre, devenind astfel primul martir creştin şi mărturisitor al lui Hristos.

Cinstirea Sfântului Ştefan a început la scurtă vreme de la moartea sa. Moaştele sale au fost duse spre îngropare într-un sat de lângă Ierusalim, Cafargamala, de către Gamaliel, învăţător al Legii iudaice, conducător al uneia din principalele şcoli rabinice ale vremii, cel ce împreună cu fiul său Avelvie, întăriţi de curajul arhidiaconului Ştefan, va primi credinţa creştină.

În secolul al V-lea, soţia împăratului Teodosie al II-lea (408-450), Evdochia, venind în pelerinaj la Locurile Sfinte, în Ierusalim, hotărăşte zidirea unei biserici, chiar acolo unde, în jurul vârstei de 30 de ani, în urmă cu aproape patru secole, Sfântul Ştefan devenise primul martir al creştinismului. (sursa: vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Andreea Onogea)