După blocaje și întârzieri, România are nevoie de investiții și rezultate

România intră într-o nouă etapă de guvernare cu probleme care trebuie privite lucid și rezolvate fără întârziere. Odată cu încheierea fostei guvernări, au devenit vizibile o serie de obligații bugetare, facturi restante și presiuni asupra investițiilor și serviciilor publice, iar responsabilitatea noastră nu este să transformăm aceste lucruri într-o dispută despre trecut, ci să le punem pe masă și să găsim soluții.

Vorbim despre aproximativ 2,5 miliarde de lei în lucrări executate și încă nefacturate, 1,2 miliarde de lei în facturi restante pe PNRR și aproximativ 2,4 miliarde de lei în facturi rămase în sold pe Programul 'Anghel Saligny'. Sunt sume care arată foarte clar presiunea acumulată asupra investițiilor și cât de important este ca statul să își respecte obligațiile, iar proiectele începute să poată continua.

Datele Eurostat arată că, în trimestrul al doilea al anului 2026, România a înregistrat un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană în acel trimestru. În același timp, România rămâne sub presiunea unei datorii publice în creștere și a unor costuri importante cu dobânzile, ceea ce înseamnă că disciplina bugetară trebuie continuată, dar într-o manieră care să nu blocheze economia și investițiile.

Avem și alte obligații foarte concrete. Înalta Curte a câștigat definitiv procesul privind drepturile salariale restante ale magistraților, cu o miză de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă care trebuie gestionată acum de stat, iar această situație se adaugă presiunilor deja existente asupra bugetului și investițiilor.

Aceste cifre ne arată că nu putem construi echilibrul bugetar doar prin amânarea unor plăți, prin încetinirea investițiilor sau prin transferarea presiunii către autoritățile locale, firme și cetățeni.

Tocmai de aceea, direcția prevăzută în actualul program de guvernare este importantă. În economie, accentul este pus pe reindustrializare, investiții, sprijinirea producției românești, acces mai bun la finanțare pentru IMM-uri și reducerea birocrației, inclusiv prin instrumente precum Banca de Investiții și Dezvoltare, ROBOOST și garanții dedicate firmelor care vor să investească și să creeze locuri de muncă. Programul prevede, de asemenea, reguli mai clare pentru investițiile strategice și o relație mai simplă între antreprenor și administrație.

La fel de important este principiul că statul trebuie să își respecte obligațiile față de cei care au executat lucrări și au livrat servicii. O firmă care își plătește la timp salariile, furnizorii, taxele și creditele nu poate fi pusă să aștepte luni întregi banii pe care îi are de primit de la stat. Continuarea investițiilor și plata la timp a lucrărilor executate înseamnă, în final, locuri de muncă, venituri pentru familii și dezvoltare în comunități.

În sănătate, programul urmărește finanțare mai predictibilă pentru spitale și medicamente, consolidarea medicinei de familie și a prevenției, continuarea investițiilor în infrastructura medicală, acces mai rapid la tratamente și digitalizarea sistemului. Aici nu vorbim doar despre echilibre contabile, ci despre pacienți pentru care tratamentul nu poate fi amânat și despre personal medical care are nevoie de resurse pentru a-și face meseria.

Unele blocaje au început deja să fie deblocate, inclusiv prin reluarea plăților pentru lucrări finanțate prin programele Ministerului Dezvoltării, însă volumul problemelor arată că mai este mult de făcut.

România are nevoie de disciplină financiară, dar are în aceeași măsură nevoie de creștere economică. Cele două nu se exclud. Un buget sănătos se construiește prin investiții care produc, prin locuri de muncă, prin absorbția fondurilor europene, prin companii care se dezvoltă și printr-un stat care își gestionează responsabil cheltuielile și își respectă obligațiile.

Situația pe care am preluat-o trebuie cunoscută și spusă corect, însă adevărata măsură a acestei guvernări va fi dată de ceea ce reușim să rezolvăm de aici înainte. Investițiile trebuie să meargă înainte, economia trebuie susținută, iar fiecare decizie bugetară trebuie să țină cont, înainte de toate, de efectele pe care le are asupra oamenilor.

Remus-Gabriel Lăpușan, deputat PSD