Adrian Axinia (europarlamentar AUR/ECR): 'România riscă să devină irelevantă în Uniunea Europeană, iar resursele sale să fie exploatate în beneficiul Occidentului'

Europarlamentarul AUR/ECR Adrian Axinia avertizează că România riscă să își piardă dreptul de veto în Uniunea Europeană, în timp ce Bruxelles-ul pregătește noi condiționări pentru fondurile europene. În cadrul briefingului lunar de presă al AUR, europarlamentarul a criticat poziția reprezentanților României și votul europarlamentarilor PSD, PNL, USR și UDMR asupra regulamentului privind materiile prime critice, acuzând că resursele țării riscă să fie exploatate în beneficiul economiilor occidentale.

'În acest moment, există o discuție destul de pronunțată cu privire la renunțarea la unanimitate la nivelul deciziilor Uniunii Europene. Cred că este o temă pe care trebuie să o aducem mai mult în prim-plan. După cum știți, România, prin madam Țoiu, ca reprezentantă, s-a alăturat altor zece state care își doresc să se renunțe la dreptul de veto și extinderea votului cu majoritate calificată. Pentru România, pe scurt, asta înseamnă că putem deveni irelevanți la nivelul Uniunii Europene', a declarat Adrian Axinia.

Totodată, europarlamentarul AUR/ECR a criticat negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene, atrăgând atenția asupra propunerii de reducere a acestuia cu 158 de miliarde de euro.

'În acest moment, ne aflăm sub președinția Irlandei, care a venit cu o propunere sprijinită de țările așa-numite «frugale», adică țările care sunt contributori neți, de reducere a acestui buget cu 8%, adică 158 de miliarde de euro din cele 2.000 de miliarde.

Pe acest dosar a fost coraportor 'magnificul' Siegfried Mureșan și, în concluzie, nici acum nu știm, deși dosarul a plecat din Parlamentul European, nu există lămuriri cu privire la chestiunea legată de fondurile de coeziune și fondurile politicii agricole comune. Și știm cât de sensibili sunt agricultorii români la subvenții', a afirmat europarlamentarul AUR/ECR.

Adrian Axinia a denunțat intenția Bruxelles-ului de a condiționa accesul la fondurile europene de implementarea unor reforme și jaloane, avertizând că acest mecanism ar transforma finanțarea europeană într-un instrument de control asupra statelor membre.

'Dar cel mai important este că se dorește, adică cea mai mare amenințare o reprezintă faptul că se dorește repetarea fenomenului PNRR, adică condiționarea acestor fonduri de implementarea anumitor reforme și jaloane. Este o metodă clară prin care Bruxelles-ul vrea să țină sub control capitalele europene', a susținut Adrian Axinia.

De asemenea, europarlamentarul o acuză pe Ursula von der Leyen că încearcă să atragă Canada și Marea Britanie în finanțarea unui nou împrumut de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, după cele 90 de miliarde aprobate în martie, folosind perspectiva unor avantaje în relația cu Uniunea Europeană pentru a obține noi contribuții financiare.

'Un alt subiect major ține de faptul că Ursula von der Leyen caută alți bani să-i acorde Ucrainei, adică alte 70 de miliarde, asta după ce în martie s-a aprobat un împrumut de 90 de miliarde. Drept urmare, a inventat o nouă terminologie, și anume «membru asociat», pe care vrea să i-o dea Canadei, Canada care este într-o divergență cu Statele Unite ale Americii, și una dintre condiții pentru ar fi să participe la acest împrumut de 70 de miliarde. La fel se întâmplă și cu Marea Britanie, care, pentru accesul la piața unică europeană, va trebui, de asemenea, să participe la acest împrumut', a declarat Adrian Axinia.

Europarlamentarul AUR/ECR a pus sub semnul întrebării și votul reprezentanților PSD, PNL, USR și UDMR, acuzând că modificările regulamentului privind materiile prime critice (CRMA) riscă să transforme România într-o sursă de materii prime ieftine pentru industriile occidentale.

'O altă temă care mi se pare extrem de importantă se referă la un dosar care a fost votat săptămâna trecută, la Strasbourg. Europarlamentarii PSD, PNL, USR și UDMR au votat pentru modificarea regulamentului privind materiile prime critice. Adică, practic, se permite o economie de tip extractiv colonial cu resurse rare. De exemplu, se pot extrage la noi grafitul și magneziul și, pe baza unei strategii stabilite de la Bruxelles, se vor prelucra în alte țări', a avertizat Adrian Axinia.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor