ROMÂNI CELEBRI: Arhitectul şi academicianul Octav Doicescu
Octav Doicescu s-a născut la 8 ianuarie 1902, la Brăila.
A efectuat studiile liceale la Ploieşti. A absolvit cursurile Şcolii Superioare de Arhitectură la Bucureşti, apoi a frecventat Academia Liberă de Arte Frumoase şi diferite cercuri de artă, potrivit lucrării "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică, 2003).
A devenit doctor în arhitectură în 1971, cu teza "Studiu pentru definirea conceptului arhitectural al Institutului Politehnic din Bucureşti".
Între anii 1953 şi 1976, a fost şef al colectivului de proiectare din cadrul Institutului "Proiect" Bucureşti, iar între 1945 şi 1972, a ocupat funcţia de profesor la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti.
A organizat pavilionul "Casa Română" la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939 şi pavilionul ţării noastre la Expoziţia Internaţională de la Milano (1947), notează sursa citată.
Fântâna Mioriţa din Bucureşti, concepută de arhitectul Octav Doicescu
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Octav Doicescu a rămas în istoria arhitecturii româneşti prin realizarea unor ansambluri arhitectonice de mare amploare. Dintre lucrările sale, pot fi amintite: Opera Română din Bucureşti, inaugurată în 1945; Complexul de pe malul lacului Snagov (1936-1945); fântâna Mioriţa din Capitală; fântâna Zodiac din Parcul Carol I (1935); Uzinele "Tractorul" din Braşov; uzina de anvelope din Băicoi; cartierul de locuinţe din Parcul "Filipescu" din Bucureşti; centrala telefonică de pe strada Banu Manta (1940-1941); blocul Institutului de Proiectări Construcţii Maşini de pe Calea Victoriei (1941-1945); Clubul nautic de pe malul lacului Herăstrău (1937-1938); restaurantul Românesc de la Băneasa, actualmente Restaurantul "Casa Albă" (1930).
Opera Naţională din Bucureşti, ridicată după planurile arhitectului Octav Doicescu
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
În 1969, a finalizat Ansamblul Institutului Politehnic din Bucureşti.
A proiectat Monumentul "Turnul dezrobirii Basarabiei" de la Ghidighici, Chişinău (1942), distrus doi ani mai târziu.
La sfârşitul anilor '30, a scris broşura "Către o arhitectură a Bucureştilor", împreună cu Marcel Iancu şi Horia Creangă, conform http://octavdoicescu.blogspot.com/. În 1939, a devenit unul dintre redactorii şi fondatorii publicaţiei "Simetria", al cărei ultim număr a apărut în 1945.
Restaurantul Casa Albă din Băneasa
Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO
A fost colaborator permanent al revistei "Arhitectura", printre studiile publicate aici numărându-se: "Trăim în oraşe negustoreşti" (1939); "Oraşe şi sate româneşti" (1943); "Oraşul american şi arhitectura lui" (1946); "Monumente de arhitectură din nordul Moldovei" (1954); "Arhitectura ca problemă de continuitate" (1958); "Pentru o locuire omenească - arhitecţii şi aglomerarea urbană" (1960); "Oraşul şi substanţa lui" (1961); "Unele implicaţii ale determinismului" (1967).
Octav Doicescu a fost preşedinte de onoare al Uniunii Arhitecţilor din România. În 1972, a primit Marele Premiu al Uniunii Arhitecţilor pentru ansamblul Institutului Politehnic şi pentru întreaga activitate. În 1939, a devenit Cetăţean de Onoare al oraşului New York, titlu oferit de celebrul primar La Guardia, notează http://octavdoicescu.blogspot.com/.
A fost Doctor Honoris Causa al Institutului de Arhitectură "Ion Mincu".
În 1953, a fost laureat al Premiului de Stat.
La 1 martie 1974, a devenit membru titular al Academiei Române, fiind al treilea arhitect academician român, după Petre Antonescu şi Duiliu Marcu.
Prolificul arhitect român Octav Doicescu a încetat din viaţă la 10 mai 1981, fiind înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
14 martie - Ziua mondială a somnului
La 14 martie 2025, este marcată Ziua mondială a somnului, potrivit www.worldsleepday.org. Aceasta este programată în fiecare an, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie. Este promovată de Societatea Mondială a Somnului, organizație apărută în 2016 ca urmare a
CITATUL ZILEI
'A păstra nestrămutat credința în dreptate și adevăr în afara oricărei alte credințe, a oricărei speranțe sau temeri, acesta este cel mai înalt nivel al conștiinței umane.'' - Antonio Fogazzaro ('Proverbe și cugetări italiene', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Benedict din Nursia; Sf. Sfințit Mc. Alexandru preotul Greco-catolice Sf. cuv. Benedict, Patronul Europei; Sf. pr. m. Alexandru Romano-catolice Sf. Matilda, regină; Fer. Iacob Cusmano, pr. Sfântul Cuvios Benedict este pomenit &i
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 martie
Este a 73-a zi a anului 2025. Au mai rămas 292 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 18 h 21 m. Luna apune la 06 h 34 m și apune la 18 h 40 m. Eclipsă Totală de Lună vizibilă în Pacific, cele două Americi, vestul Europei și vestul Africii. Vizibilă în România,
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Prozatorul și diplomatul Ivo Andric s-a născut la data de 9 octombrie 1892, în satul Deloc, de lângă Travnik, în actuala Bosnia și Herțegovina, arată imdb.com. Croat de origine, Ivo Andric și-a însușit, după Primul Război Mondial, limba și cultura sârbă.
13 martie - Ziua mondială a rinichiului
Ziua mondială a rinichiului este marcată, anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2025, această zi este sărbătorită la 13 martie. Prin intermediul acestei zile, Societatea Internațională de Nefrologie urmărește să atragă atenția asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive și evoluție
FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă totală de Lună vizibilă în România, în penumbră (13/14 martie)
În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit https://svs.gsfc.nasa.gov. Regiuni din care care eclipsa se va vedea, cel puțin parțial, sunt: Europa, mare parte din Asia, mare parte din Australia, mare pa
CITATUL ZILEI
'Când un om fără lucru își vede vecinul cu stare gospodorind, semănând și arând, ca să-și strângă avere, face și el cu vecinul. Întrecerea aceasta este bună.' - Hesiod, 'Munci și zile' ('Cugetări grecești', Editura Albatros, 1981)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 martie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Sabin, m. Aducerea moaștelor Sfântului Nichifor, patriarh al Consta
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 martie
Este a 72-a zi a anului 2025. Au mai rămas 293 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 18 h 19 m. Luna apune la 06 h 17 m și răsare la 17 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului George Călinescu, academician, critic și istoric literar (12 martie)
Scriitorul George Călinescu, academician, critic și istoric literar, personalitate marcantă a culturii și literaturii române, s-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan și al funcționarului Tache Căpitănescu, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași. A urmat cursurile Facultății de Litere din București
Concert aniversar al Corului Academic Radio
La 12 martie 2025, Corul Academic Radio susține un concert aniversar la Sala Radio, intitulat 'Ecouri de demult', cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființare. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, concertul propune interpretarea celor mai cunoscute șlagăre ale muzicii ușoare românești din anii '30-'60 într-o
12 martie - Ziua Gărzii Naționale de Mediu
Ziua Gărzii Naționale de Mediu este sărbătorită anual la 12 martie, dată care se marchează înființarea acesteia, de către Guvernul României, în anul 2003. Prin Ordinul de ministru nr. 224 din 27 februarie 2007, ținându-se cont de momentul înființării instituției, data de 12 martie a fost declarată Ziua Gărzii Naționale de Mediu. G
12 martie - Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice
La 12 martie 2025 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice. Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează clar, în cuprinsul său, la Articolul 19 faptul că ''orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a
CITATUL ZILEI
'Noblețea unei rase de animale constă în forța deosebită a corpului; cea a oamenilor, în dezvoltarea armonioasă a caracterului.' - ''Cugetări grecești' (Editura Albatros, 1981)