Ceramica de Horezu are viitor, iar protecţia acestui vechi meşteşug, care de mai bine de un deceniu se află şi în patrimoniul imaterial UNESCO, este dată tocmai de munca olarilor autentici, susţine reprezentanta Institutului Naţional al Patrimoniului, Corina Mihăescu, preşedintele juriului concursului de creaţie al tradiţionalului târg "Cocoşul de Hurez", ce se desfăşoară zilele acestea în localitatea vâlceană.

Tradiţionala sărbătoare a meşterilor ceramişti din România a adus la Horezu circa 50 de olari din toată ţara, care invită turiştii să le vadă şi să le cumpere ultimele creaţii, într-o expoziţie unică în România ce are rolul de a promova arta populară autentică.

"Există viitor! Anul aceasta se împlinesc 12 ani de când ceramica de Horezu a fost inclusă în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO. O victorie, aş putea spune, pentru că am ridicat la nivel de universalitate un element românesc ce, prin trăsăturile lui, se identifică cu o mare valoare. Există, după cum vedeţi, târgul 'Cocoşul de Hurez', care este grăitor. El vorbeşte atât despre prezentul ceramicii de Horezu, cât şi despre viitorul ei, pentru că sunt foarte mulţi olari din Horezu şi o producţie extrem de specială, deosebită şi reprezentativă de ceramică de Horezu, cu însemnele specifice ale autenticităţii şi ale tehnicilor caracteristice ale acestei ceramicii, fapt care a făcut posibilă şi introducerea acestui element în lista patrimoniului umanităţii", a declarat Corina Mihăescu.

"Cocoşul de Hurez" este cu siguranţă un brand, unul dintre cele mai cunoscute din România, regăsindu-se pe mai toate vasele care se comercializează în localitate. În ultima perioadă însă, poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice au verificat mai mulţi comercianţi locali şi au găsit aici şi produse contrafăcute. Organizatorii târgului spun însă că nu există motive de îngrijorare, iar pentru a întări ideea de autenticitate a produselor de ceramică locale, au instituit anul acesta şi un nou premiu pentru meşterii care duc mai departe tradiţia locului.

"Ceramica de Horezu are profilul ei propriu şi de neînlocuit cu altceva care nu ar fi de valoare. Nu neg faptul că anumiţi comercianţi, lipsiţi - aş putea spune - de scrupule, pot să vândă şi altceva, dar ceramica de Horezu este aici şi cred că suntem aici şi ca să informăm publicul, să informăm turiştii atât prin expoziţia pe care o oferă, cât şi prin cuvintele noastre şi sfaturile pe care putem să le dăm tocmai pentru a întări ideea că ceramica de Horezu este practic unică şi nimeni şi nimic nu o poate înlocui. (...) Chiar anul acesta s-a instituit premiul 'Dinu Săraru', pentru menţinerea tradiţiei şi autenticităţii ceramicii de Horezu", a mai spus reprezentanta Institutului Naţional al Patrimoniului.

Şi meşterii olari din Horezu spun că nu se tem de "reclama" făcută de comercianţii care vând produse de ceramică aduse de prin alte părţi ca fiind de Horezu.

"Ei sunt comercianţi şi legea le permite să vândă şi alte produse. Noi nu le putem impune să vândă numai ceramică. Dacă e comerciant, vinde şi lemn, vinde şi sticlă... tot ce se poate. Deci, nu aveam nimic cu ei... Cumpărătorii care vor să ia ceramică de Horezu pot să vină în satul Olari, unde lucrăm numai ceramică de Horezu şi atunci le şi demonstrăm cum se lucrează şi se conving că e autentică", susţine şi ceramistul Sorin Giubega, singurul tezaur uman viu din Vâlcea.

Autorităţile locale dau asigurări că vor lua măsuri pentru o protecţie mai mare a meşterilor şi a meşteşugului care a adus faima oraşului.

"Problema e că se vând şi la Horezu, dar se vând foarte multe în ţară şi în străinătate. Când au venit să facă verificările (poliţiştii - n.r.), au venit datorită unor sesizări şi din exterior, din afara ţării, dar şi din ţară. Deci, nu e nicio problemă, oricine poate să facă ceramică, dar este incorect să scrii ceramică de Horezu pe factură şi să scrii şi pe ele şi să foloseşti şi sigla care aparţine oraşului Horezu. Se lucrează deja la un regulament cadru, astfel încât să punem în practică o hotărâre din 2012, care, din păcate, nu avea nicio măsură împotriva celor care încalcă efectiv lege. Şi o vom pune în practică", a afirmat primarul din Horezu, Nicolae Sărdărescu.

Edilul a precizat că în acest an în satul Olari se va deschide şi un centru cultural, care va avea şi o galerie în care vor fi expuse lucrările de ceramică adunate de la meşterii participanţi la "Cocoşul de Hurez" de-a lungul celor peste 50 de ani de când acest eveniment se organizează în localitate.

Povestea acestui târg a început în vara anului 1970, când organizatorii festivalului de folclor "Cântecele Oltului" au introdus o secţiune specială dedicată olăritului, conferindu-i astfel ceramicii din zonă o importanţă deosebită, prin exploatarea simbolurilor specifice: spirala, cocoşul, pomul vieţii. În parcul de la stejarii seculari, actuala locaţie, târgul se desfăşoară din 1974, anual reunind aici olari din cele mai puternice centre de ceramică din ţară. În ultimii ani au venit şi ceramişti din alte ţării, însă anul acesta şi prezenţa meşterilor români este mai redusă decât la ediţiile anterioare.

"Avem prezenţi circa 50 de meşteri ceramişti şi aproape 41,42 de alte meşteşuguri. Sunt ceva mai puţini ca la ediţiile anterioare şi asta se datorează faptului că unele centre de ceramică au rămas fără autori. Au decedat mulţi dintre bătrâni. Sunt însă prezenţi meşteri, începând cu sudul, adică Olt - Sineşti, apoi mergând spre partea de Gorj, apoi partea de Harghita - Corund, Baia Mare, Maramureş şi, bineînţeles, centrul ceramic Horezu şi Vlădeştiul, care e de lângă Râmnic şi anul aceasta, ca surpriză, mai are încă un meşter. Eu chiar mă speriasem că doar Eugen Pătru mai rămâne în centrul ceramic de la Vlădeşti, dar avem o nouă prezenţă, un urmaş al familei Ciurea. Băiatul s-a apucat de ceramică şi iată că nu dispare olăritul nici de la Vlădeşti. Are viitor!", a precizat Cristi Iovan, directorul Casei de Cultură din Horezu, unul dintre principalii organizatori ai târgului "Cocoşul de Hurez". AGERPRES/(AS - autor: Ramona Dincă, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)

Foto: (c)  Ramona Dincă/AGERPRES