Încrederea în presa din România a scăzut în 2022 cu 11 procente faţă de anul 2020, iar încrederea în ştiri este, de asemenea, în scădere şi, totodată, a scăzut numărul celor care plătesc pentru ştirile online, informează Digital News Report, lansat miercuri de echipa de cercetare a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Încrederea în presă a scăzut în România, ajungând, în 2022, la 33% faţă de 44% în 2020 şi 42% în 2021, iar procentul celor care nu au încredere în presă este în creştere în 2022 - 31%, faţă de 2020 - 24%, şi 2021 - 29%. Cei care nu au "nici încredere, nici neîncredere" este, de asemenea, mai mare în 2022 - 35%, faţă de 2020 - 32%, şi 2021 - 29%, potrivit raportului.

Potrivit studiului, persoanele care sunt interesate de ştiri au o mai mare încredere în ele, dar şi aici procentul este mai mic faţă de anii trecuţi. Peste o treime din respondenţi, peste 37%, nu au nici încredere şi nu au nici interes în ştiri. Un procent de 23% există la categoria interes mare şi interes mare faţă de ştiri, faţă de 37% care nu nici încredere şi nu au nici interes. În continuare televiziunea este principalul canal de transmitere a ştirilor pentru cei care au interes şi încredere în ştiri, 30%, urmat de radio - 26%, a explicat lectorul universitar doctor Antonia Matei.

"A fost interesant să vedem care este principala sursă de informare pentru cei care nu au nici încredere în ştiri şi nu au nici interes şi au declarat că se informează din revistele printate, care ştim că la noi nu prea mai sunt şi din social media, pe locul al doilea", a precizat Antonia Matei.

Scade şi încrederea în ştiri la modul general. Nivelul de încredere în ştirile pe care românii aleg să le acceseze este mai mare decât încrederea generală în ştiri. Raportul arată că oamenii au un ataşament mai puternic faţă de propriile lor obiceiuri de consum, sunt constanţi în ceea ce consumă şi au şi convingerea că aleg bine ştirile pe care le consumă. Dacă din 2020 în 2021 a existat o creştere a încrederii în ştirile pe care oamenii le accesează, acum există din nou o scădere, de la 46% la 39%. Cei care accesează şapte sau mai multe surse de ştiri au o mai mare încredere în ştiri decât cei care accesează o singură sursă.

"Oamenii informaţi mai riguros au o mai mare încredere în ştiri. Cei care nu acordă o mare atenţie surselor de unde se informează nu au încredere, sunt mai neîncrezători în ştiri", a spus Antonia Matei.

La "Încrederea în branduri", ProTV rămâne, în continuare, în top, cu 70%, urmat de Digi24 şi Radio Europa FM, cu 68% şi Radio România Actualităţi cu 65%.

Încrederea, din 2018 până în prezent, este în scădere. Dacă ProTV era în 2018 la 77%, acum a scăzut la 70%, Digi24 era la 72%, în 2018, a crescut în 2021 la 75%, iar acum este la 68%. Cea mai mare scădere o are TVR, care în 2018 era la 72%, iar în prezent a ajuns la 61%.

Potrivit prezentării, la întrebarea "Branduri vs jurnalişti" se observă că în România oamenii caută mai degrabă anumite branduri, respectiv 65% anumite branduri de ştiri, şi 35% anumiţi jurnalişti sau comentatori.

La întrebarea "Interesul pentru diverse subiecte de ştiri", ştirile locale au procentul cel mai mare - 63%, de ştirile internaţionale sunt interesaţi 59%, iar de ştirile politice sunt interesaţi 50%, la fel ca şi ştirile despre ştiinţă şi tehnologie, în timp ce de cultură sunt interesaţi 48%, iar de ştirile din învăţământ/educaţie sunt interesaţi 47%.

Ştirile locale şi cele internaţionale sunt preferate de toate categoriile de vârstă, la nivel global - grupa de vârstă peste 55 de ani - 69%, urmat de grupa de vârstă 45-54 ani - 63%, şi 35-44 ani - 58%. Aceeaşi ordine este păstrată şi la ştirile internaţionale: peste 55 de ani - 66%, 45-54 ani - 55%, 35-44 ani - 49%, iar ştirile despre coronavirus sunt interesante pentru oamenii peste 55 de ani - 58%, 45-54 ani - 50%, 35-44 ani - 45%.

La subiectul "Reţelele de socializare şi consumul de ştiri" social media creşte cu cinci procente faţă de anul trecut (18%). Site-uri/aplicaţii ale altor instituţii media se păstrează la 6%, la fel ca în anul anterior, în timp ce site-uri/aplicaţii ale televiziunilor şi radiourilor au crescut la 10%, faţă de 8% în urmă cu un an. Televiziunile de ştiri înregistrează o scădere, ajungând la 20%, faţă de 25%, iar buletinele sau programele de ştiri TV scad de la 33% la 32%.

La categoria "Principalele reţele de socializare şi mesagerie" pe primul loc se situează Facebook cu 63% pentru ştiri şi 81% - orice scop, urmat de Youtube 36% pentru ştiri, 75% - orice scop şi WhatsApp cu 31% pentru ştiri, 72% - orice scop.

Social media rămâne principala modalitate de a afla despre ştiri, aproape 50% dintre persoanele chestionate spun că au folosit site-urile de socializare şi au aflat în acest fel despre ştiri, 39% spun că au folosit un motor de căutare şi au tastat un cuvânt cheie cu denumirea unui anumit site, iar 36% spun că au accesat direct un site web sau o aplicaţie de ştiri.

Dintre dispozitivele folosite pentru accesarea ştirilor, smartphone-ul a fost folosit de 63% din cei care au răspuns chestionarului, 46% au folosit un calculator, laptop sau desktop, 19% - Smart TV, 13% - smartphone Apple, 8% - televizor conectat.

La întrebarea dacă au plătit pentru conţinut de ştiri online sau au accesat un serviciu de ştiri online cu plată au răspuns cu Da 13% în 2022, faţă de 20% în 2018, şi cu Nu 84% în 2022, faţă de 76% în 2018.

Profilul celor care plătesc pentru ştiri online este: venituri mari - 37% în 2022, faţă de 42% în 2021, venituri medii - 38% în 2022, faţă de 27% în 2021, venituri mici - 24% în 2022, faţă de 31% în 2021. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)