OmBun30/Mircea Bodolan: Muzica folk s-a dezvoltat pe măsura vremii şi a vremurilor, s-a schimbat în formă, nu în conţinut
Muzica folk a evoluat într-un ritm şi într-un flux firesc, s-a dezvoltat pe măsura vremii şi a vremurilor, s-a schimbat în formă, nu în conţinut, afirmă actorul şi folkistul Mircea Bodolan.
"Eu nu cred în schimbări. Muzica folk a evoluat într-un ritm şi într-un flux firesc. S-a dezvoltat pe măsura vremii şi a vremurilor, autorii de muzică folk, autorii de folk, că nu e numai muzică aici, folkiştii au evoluat în vremea asta şi se poate spune că s-a schimbat în formă, nu în conţinut. Muzica folk a rămas aceeaşi trăire încărcată de aceeaşi calitate, de substanţe şi cu aceeaşi forţă de penetrare în conştiinţa publicului, în măsura în care publicul a avut şi capacitatea de receptare pe măsură. Şi aici avem de discutat, pentru că, după părerea mea, capacitatea de recepţie a publicului din ziua de astăzi este mult sub nivelul la care ar putea să o reducă orice pandemie. Asta este din păcate", a declarat, pentru AGERPRES, Mircea Bodolan.
Săptămâna viitoare va cânta în prima seară a Festivalului de folk "Om Bun", ediţia aniversară cu numărul 30.
"Pentru mine, "Om Bun" înseamnă o amintire plăcută despre Vali Sterian, Mircea Vintilă, Victor Socaciu şi Andrei Partoş, care au iniţiat acest festival, ca o continuare a singurului festival de muzică folk de luat în seamă din ţara românească - "Primăvara baladelor". Este un festival la care am participat când am fost invitat, la care am luat Premiu pentru întreaga activitate, la un moment dat, şi, având în vedere că am şi Marele premiu de la "Primăvara baladelor" prin anii şaptezeci şi ceva, înseamnă ceva, un reper foarte important, dacă nu cel mai important. Eu am participat doar la o singură ediţie (de festival-concurs - n.r.), la a şasea dacă îmi aduc bine aminte, atunci când am luat marele premiu. Nu ştiu să mai fi participat ulterior, s-ar putea, dar eu îmi amintesc doar de ediţia asta la care am participat concurent fiind. Am luat marele premiu cu piesa "Rănitul dintre linii", ex aequo cu Adriana Ausch", a precizat artistul.
Nu este prea încântat de modul în care vor fi sărbătoriţi cei 30 de ani de "Om Bun" pentru că, după cum subliniază el, "muzica folk nu poate trăi fără relaţia cu publicul la doi metri".
Sursa foto: Mircea Bodolan / Facebook
"Atipică e o formă mai mult decât drăguţă, domestică, un apelativ blând. Nu, gala de anul ăsta nici nu ştiu de unde s-o apuc. Cum poţi să numeşti gală o astfel de manifestare? Cum se poate numi o gală când sărbătoreşti 30 de ani, a 30-a ediţie a Festivalului "Om Bun" când este online? Unde este publicul? Muzica folk nu poate trăi fără relaţia cu publicul la doi metri, la cinci metri, chit că după primii trei metri de public în spate mai sunt 1.500 de metri de rânduri cu câte 100 de oameni pe fiecare rând. Nu poţi să spui că e gală, confundăm lucrurile. Muzica folk nu are nicio legătură cu divertismentul. Nu umpli un perete cu monitoare de calculator cu chipurile unor spectatori dresaţi să aplaude. Nu contest talentele celor care participă acolo, nici vorbă. (...) Cum pot să mă bucur eu... Aud, aflu de un mare spectacol de teatru care a întrunit 6.000 - 7.000 de spectatori online. Ăla nu este un spectacol de teatru, nici vorbă. Cum să spui că ai avut un spectacol de teatru online, nu există aşa ceva. Poate fi un reportaj pe care îl face un reporter dibaci, de la un spectacol care se joacă nu ştiu unde. Pot fi săli de teatru cu 3.500 de spectatori, da, sunt convins că se poate. Eu am fost la Sala Palatului să văd un spectacol de teatru cu încă 3.000 de spectatori, la Teatrul Naţional erau peste 1.000 de oameni în sală la "Livada cu vişini", dar era spectacol de teatru. Relaţia dintre actorul de scenă şi spectatorul de sală nu poate fi suplinită de nimic, de niciun mijloc tehnic. Spectacolul de teatru rămâne spectacol de teatru în sala de teatru, în amfiteatrul de teatru, restul sunt forme noi de manifestare culturală foarte bine venite, dar nu le înlocuim pe unele cu altele", afirmă cu amărăciune actorul.
Ce i-a lipsit cel mai mult în ultima vreme? "Normalitatea", precizează artistul.
"A fi obligat e una, a fi constrâns e alta, în accepţiunea mea. Mă obligă circumstanţele e una, mă obligă regulamentele este alta. Bunul meu simţ îmi creează nişte constrângeri - sunt constrâns să stau în casă, să nu intru în contact cu oamenii, de împrejurări. Îmi asum chestia asta. De ce? Pentru că mă iubesc foarte mult şi doresc să lungesc şederea mea în lumea asta cât mai mult posibil, în credinţa că am ceva de făcut, ceva de împărtăşit, un rost. În momentul în care mi se impune să stau în casă fără nicio explicaţie, atunci devine urât. Constrângerea aia care vine pe cale naturală, firească, că asta e să trăiesc, sunt în mijlocul unei epidemii şi nu-i de glumă, cu care eu, personal, nu ştiu să mă lupt şi nici măcar ăia pentru care am făcut sacrificii eu, părinţii mei şi toţi cei pe care îi cunosc, să muncească în scopul de a ne pune pe noi la adăpost de astfel de situaţii nu au vreun răspuns pentru noi", declară el.
Mircea Bodolan subliniază însă că nu a simţit "claustrarea" pentru că a ieşit din casă şi şi-a luat toate măsurile de precauţie, iar în această perioadă a compus, a orchestrat, a lucrat.
"Nu mi-a interzis nimeni să ies din casă. Am ieşit din casă şi mi-am luat eu, fără să îmi impună nimeni, măsurile de precauţie. (...) Nu am simţit atât de vehement frustrarea asta, nu mai sunt la vârsta la care să mă duc să dansez prin cluburi, nu mă mai tentează lucrurile astea. Bineînţeles că am nostalgia cafelelor băute în locuri frumoase din Centrul Vechi, şi nu numai din Centrul Vechi, fiindcă sunt o grămadă de locuri frumoase în Bucureşti, întâlnirea cu prietenii la o cafea, la o bere. (...) Am stat în casă şi am lucrat, am compus, am orchestrat, mi-am pus aparatura la punct cât să mă folosesc foarte curând de un studio propriu, studio audio-video", povesteşte artistul.
Nu ar schimba nimic în viaţa lui de artist, dacă ar da timpul înapoi, chiar dacă ar fi să greşească mult mai grav decât până acum.
"Nu aş face altceva şi, dacă aş avea şansa asta, s-ar putea să greşesc mult mai grav decât am greşit până acum în viaţa asta, adică să fiu mai vehement în a nu-mi vedea interesul imediat şi a fi mult mai habotnic în meserie", precizează Mircea Bodolan.
Foto: (c) ION SIMION MECHNO / ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES
După 30 de ani de "Om Bun", artistul le transmite iubitorilor de folk să nu uite că "în jurul acestui festival există încă, chiar dacă au plecat dintre noi, oameni îngrozitor de valoroşi care prin munca lor au ţinut poezia românească pe linia de plutire".
"Festivalul "Om Bun" se străduieşte să rămână un simbol al muzicii folk. Dar mi-aş dori ca din cei care iubesc muzica folk şi care ştiu ce înseamnă muzica folk, ce înseamnă fenomenul folk în general, să nu uite că în jurul acestui festival există încă între noi, chiar dacă au plecat dintre noi, un Dan Andrei Aldea, un Vali Sterian, un Horia Stoican, oameni îngrozitor de valoroşi care prin munca lor de peste 40 de ani au ţinut poezia românească pe linia de plutire şi că nu poate exista Festivalul "Om Bun" fără să omagieze aceste valori, fără să îi îmbrăţişeze în acelaşi mănunchi. Aşa cred eu. Şi le doresc celor care iubesc Festivalul "Om Bun" să nu se poate gândi niciodată doar la Festivalul "Om Bun" fără numele astea, fără amintirea acestor personalităţi", spune Mircea Bodolan. AGERPRES/(A - autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
OmBun30/ Nicu Zotta: Folk-ul are viitor în România, sigur are viitor!
OmBun30/ Mircea Rusu: Muzica folk nu mai este de multă vreme un loc privilegiat şi rezervat
OmBun30/ Mircea Baniciu: Festivalul ăsta mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion
OmBun30/ Adrian Beznă: Folk-ul rămâne tânăr şi cinstit cu spiritul lui
OmBun30/ Cătălin Stepa: Cel mai sincer mod de a te adresa lumii - tu, chitara şi atât!
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Tulcea: A început concursul internațional de interpretare muzicală 'George Georgescu'
Tulcea găzduiește, începând de joi seara, concursul internațional de interpretare muzicală 'George Georgescu', evenimentul dedicat tinerilor fiind precedat de vernisajul unei expoziții care aduce în atenție personalitatea marelui dirijor român, academician, director al Orchestrei Filarmonice din București. Expoz
Cluj: Putem vorbi astăzi de o perioadă în care democrația este în pericol, afirmă istoricul Corneliu Pintilescu
Istoricul Corneliu Pintilescu, cercetător la Institutul de Istorie 'George Barițiu' din Cluj-Napoca, a declarat joi, pentru AGERPRES, că deși am trecut prin momente istorice similare care au afectat democrația, și astăzi există pericolul ca aceasta să aibă de pierdut în Europa și în România. 'Anul 1989, dar și alț
Festivalul Internațional Shakespeare Craiova 2026 - între 21- 31 mai; Drăgulescu: Vă așteptăm să vorbim despre vise
Președintele Festivalului Internațional Shakespeare Craiova 2026, Vlad Drăgulescu, a anunțat joi că ediția din acest an, desfășurată în perioada 21- 31 mai, reunește aproape 500 de evenimente, de la teatru până la arte vizuale, film, muzică, operă, dans, literatură. 'Încă de la ediția trecută, marii specialiști au catalog
PF Daniel va oficia Sfânta Liturghie, joia viitoare, la hramul Catedralei Patriarhale
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va oficia Sfânta Liturghie, pe 21 mai, la marea sărbătoare a Sfinților Împărați Constantin și Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale. Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, celebrarea hramului istoric al catedralei de pe Colina Patriarhi
Brașov: Zece documentare despre natură și întâlniri cu cineaști de renume mondial - timp de o săptămână, la Lynx Festival
Un număr de zece documentare despre natură vor fi prezentate, majoritatea în premieră națională, la Lynx Festival, care va avea loc în perioada 1-7 iunie la Brașov, au anunțat, joi, organizatorii. Timp de o săptămână, spectatorii vor putea viziona gratuit titluri premiate la nivel internațional, care au devenit importante subiecte de discuție
Cluj: Mircea Eliade va fi comemorat la UBB prin lansarea unui jurnal recuperat (21 mai)
Mircea Eliade va fi comemorat, la 40 de ani de la moartea sa, de către Universitatea 'Babeș-Bolyai' (UBB) din Cluj-Napoca, în 21 mai, prin organizarea unui eveniment care va include și lansarea unui jurnal al său care a fost recuperat. 'Presa Universitară Clujeană a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), împreună cu Asociația
Dolj: La Craiova se deschide vineri Salonul Național de Minerale, Fosile și Geme, ediția a XIX-a
Muzeul Olteniei Craiova, prin Secția de Științele Naturii, organizează în perioada 15-17 mai, pe Esplanada Teatrului Național 'Marin Sorescu', din Craiova, cea de-a XIX-a ediție a Salonului Național de Minerale, Fosile și Geme. Deschiderea oficială a salonului va avea loc vineri, 15 mai, ora 12:00, evenimentul având loc cu sprijinul Consili
Arad: Lucrările la Cetatea Ineului, suspendate un an din lipsa finanțării, sunt reluate și urmează să se finalizeze în toamnă
Lucrările de restaurare a Cetății Ineului, care au fost suspendate timp de un an din cauza lipsei finanțării, vor fi reluate peste câteva zile, după ce banii necesari au fost primiți de la Guvern, finisajele care mai sunt de făcut urmând să fie terminate în toamnă, când obiectivul turistic își va deschide porțile pentru vizitatori.
Bihor: Oradea aniversează 130 de ani de la inaugurarea primului muzeu în județ
Muzeul Țării Crișurilor din Oradea va vernisa, în 18 mai, expoziția 'Moștenire și destin', eveniment care marchează împlinirea a 130 de ani de la inaugurarea primului muzeu în spațiul bihorean. Vernisajul va avea loc luni cu prilejul Zilei Internaționale a Muzeelor, de la ora 13:00, în expoziția permanentă de is
REPORTAJ Muzeul Mineritului de la Petroșani și poveștile despre Valea Plângerii, Inima lui Stalin și Coloana Infinitului
Cea mai veche mină de cărbune din România, cea de la Petrila, a fost deschisă în anul 1859, iar de atunci oamenii Văii Jiului au trăit după reguli dure, impuse de riscurile muncii în galeriile de cărbune de sub pământ. Reușite, dar și catastrofe, mișcări de protest, dar și realizări culturale remarcabile își leagă numele de Valea Jiului, iar mul
Iași: Un exemplar al manualului Inchiziției va fi expus la Palatul Braunstein, în cadrul RCW 2026
Un exemplar originar al volumului 'Malleus Maleficarum', considerat manualul Inchiziției, a ajuns la Palatul Braunstein din Iași, sub escorta Jandarmeriei, unde va fi expus, conform protocolului, până pe 24 mai, în cadrul Romanian Creative Week (RCW) 2026. Potrivit organizatorilor RCW, cartea a fost împrumutată de la
Brașov: Un nou muzeu va fi deschis la Râșnov, în cadrul Dino Parc
Orașul Râșnov va avea un nou muzeu, administrația Dino Parc anunțând, miercuri, că a primit oficial avizul Ministerului Culturii pentru a deschide Muzeul Pădurii în cadrul parcului cu dinozauri. Conform sursei citate, muzeul se dorește a fi un spațiu educațional care se adresează în mod special școlilor, un spațiu &icir
România participă la Târgul internațional de carte de la Praga
România participă, începând de miercuri, până duminică, la Târgul Internațional 'Lumea Cărții' de la Praga, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate industriei editoriale și literaturii din Europa Centrală, desfășurat în spațiul expozițional Výstavištì din capitala Cehiei.
AnulBrâncuși/ Gorj: Muzeul Județean expune 'Incursiune în spiritul brâncușian' la Sebeș
Muzeul Județean Gorj 'Alexandru Ștefulescu' va participa, în perioada 15 mai - 1 iunie, la Festivalul Internațional 'Lucian Blaga' organizat de administrația locală a municipiului Sebeș (județul Alba) cu expoziția de artă modernă și contemporană 'Incursiune în spiritul brâncușian'. Expoziția va putea f
Ministerul Culturii: Peste 47 milioane de euro pentru cultură prin Granturile Norvegiene
Sectorul cultural din România va beneficia de peste 47 de milioane de euro prin noile Granturi SEE și Norvegiene 2021-2028, după semnarea memorandumurilor de înțelegere, a anunțat miercuri Ministerul Culturii. 'Prin eforturile echipei Unității de Management a Proiectului (UMP), Programul dedicat culturii va beneficia de o aloca