OmBun30/Mircea Bodolan: Muzica folk s-a dezvoltat pe măsura vremii şi a vremurilor, s-a schimbat în formă, nu în conţinut
Muzica folk a evoluat într-un ritm şi într-un flux firesc, s-a dezvoltat pe măsura vremii şi a vremurilor, s-a schimbat în formă, nu în conţinut, afirmă actorul şi folkistul Mircea Bodolan.
"Eu nu cred în schimbări. Muzica folk a evoluat într-un ritm şi într-un flux firesc. S-a dezvoltat pe măsura vremii şi a vremurilor, autorii de muzică folk, autorii de folk, că nu e numai muzică aici, folkiştii au evoluat în vremea asta şi se poate spune că s-a schimbat în formă, nu în conţinut. Muzica folk a rămas aceeaşi trăire încărcată de aceeaşi calitate, de substanţe şi cu aceeaşi forţă de penetrare în conştiinţa publicului, în măsura în care publicul a avut şi capacitatea de receptare pe măsură. Şi aici avem de discutat, pentru că, după părerea mea, capacitatea de recepţie a publicului din ziua de astăzi este mult sub nivelul la care ar putea să o reducă orice pandemie. Asta este din păcate", a declarat, pentru AGERPRES, Mircea Bodolan.
Săptămâna viitoare va cânta în prima seară a Festivalului de folk "Om Bun", ediţia aniversară cu numărul 30.
"Pentru mine, "Om Bun" înseamnă o amintire plăcută despre Vali Sterian, Mircea Vintilă, Victor Socaciu şi Andrei Partoş, care au iniţiat acest festival, ca o continuare a singurului festival de muzică folk de luat în seamă din ţara românească - "Primăvara baladelor". Este un festival la care am participat când am fost invitat, la care am luat Premiu pentru întreaga activitate, la un moment dat, şi, având în vedere că am şi Marele premiu de la "Primăvara baladelor" prin anii şaptezeci şi ceva, înseamnă ceva, un reper foarte important, dacă nu cel mai important. Eu am participat doar la o singură ediţie (de festival-concurs - n.r.), la a şasea dacă îmi aduc bine aminte, atunci când am luat marele premiu. Nu ştiu să mai fi participat ulterior, s-ar putea, dar eu îmi amintesc doar de ediţia asta la care am participat concurent fiind. Am luat marele premiu cu piesa "Rănitul dintre linii", ex aequo cu Adriana Ausch", a precizat artistul.
Nu este prea încântat de modul în care vor fi sărbătoriţi cei 30 de ani de "Om Bun" pentru că, după cum subliniază el, "muzica folk nu poate trăi fără relaţia cu publicul la doi metri".
Sursa foto: Mircea Bodolan / Facebook
"Atipică e o formă mai mult decât drăguţă, domestică, un apelativ blând. Nu, gala de anul ăsta nici nu ştiu de unde s-o apuc. Cum poţi să numeşti gală o astfel de manifestare? Cum se poate numi o gală când sărbătoreşti 30 de ani, a 30-a ediţie a Festivalului "Om Bun" când este online? Unde este publicul? Muzica folk nu poate trăi fără relaţia cu publicul la doi metri, la cinci metri, chit că după primii trei metri de public în spate mai sunt 1.500 de metri de rânduri cu câte 100 de oameni pe fiecare rând. Nu poţi să spui că e gală, confundăm lucrurile. Muzica folk nu are nicio legătură cu divertismentul. Nu umpli un perete cu monitoare de calculator cu chipurile unor spectatori dresaţi să aplaude. Nu contest talentele celor care participă acolo, nici vorbă. (...) Cum pot să mă bucur eu... Aud, aflu de un mare spectacol de teatru care a întrunit 6.000 - 7.000 de spectatori online. Ăla nu este un spectacol de teatru, nici vorbă. Cum să spui că ai avut un spectacol de teatru online, nu există aşa ceva. Poate fi un reportaj pe care îl face un reporter dibaci, de la un spectacol care se joacă nu ştiu unde. Pot fi săli de teatru cu 3.500 de spectatori, da, sunt convins că se poate. Eu am fost la Sala Palatului să văd un spectacol de teatru cu încă 3.000 de spectatori, la Teatrul Naţional erau peste 1.000 de oameni în sală la "Livada cu vişini", dar era spectacol de teatru. Relaţia dintre actorul de scenă şi spectatorul de sală nu poate fi suplinită de nimic, de niciun mijloc tehnic. Spectacolul de teatru rămâne spectacol de teatru în sala de teatru, în amfiteatrul de teatru, restul sunt forme noi de manifestare culturală foarte bine venite, dar nu le înlocuim pe unele cu altele", afirmă cu amărăciune actorul.
Ce i-a lipsit cel mai mult în ultima vreme? "Normalitatea", precizează artistul.
"A fi obligat e una, a fi constrâns e alta, în accepţiunea mea. Mă obligă circumstanţele e una, mă obligă regulamentele este alta. Bunul meu simţ îmi creează nişte constrângeri - sunt constrâns să stau în casă, să nu intru în contact cu oamenii, de împrejurări. Îmi asum chestia asta. De ce? Pentru că mă iubesc foarte mult şi doresc să lungesc şederea mea în lumea asta cât mai mult posibil, în credinţa că am ceva de făcut, ceva de împărtăşit, un rost. În momentul în care mi se impune să stau în casă fără nicio explicaţie, atunci devine urât. Constrângerea aia care vine pe cale naturală, firească, că asta e să trăiesc, sunt în mijlocul unei epidemii şi nu-i de glumă, cu care eu, personal, nu ştiu să mă lupt şi nici măcar ăia pentru care am făcut sacrificii eu, părinţii mei şi toţi cei pe care îi cunosc, să muncească în scopul de a ne pune pe noi la adăpost de astfel de situaţii nu au vreun răspuns pentru noi", declară el.
Mircea Bodolan subliniază însă că nu a simţit "claustrarea" pentru că a ieşit din casă şi şi-a luat toate măsurile de precauţie, iar în această perioadă a compus, a orchestrat, a lucrat.
"Nu mi-a interzis nimeni să ies din casă. Am ieşit din casă şi mi-am luat eu, fără să îmi impună nimeni, măsurile de precauţie. (...) Nu am simţit atât de vehement frustrarea asta, nu mai sunt la vârsta la care să mă duc să dansez prin cluburi, nu mă mai tentează lucrurile astea. Bineînţeles că am nostalgia cafelelor băute în locuri frumoase din Centrul Vechi, şi nu numai din Centrul Vechi, fiindcă sunt o grămadă de locuri frumoase în Bucureşti, întâlnirea cu prietenii la o cafea, la o bere. (...) Am stat în casă şi am lucrat, am compus, am orchestrat, mi-am pus aparatura la punct cât să mă folosesc foarte curând de un studio propriu, studio audio-video", povesteşte artistul.
Nu ar schimba nimic în viaţa lui de artist, dacă ar da timpul înapoi, chiar dacă ar fi să greşească mult mai grav decât până acum.
"Nu aş face altceva şi, dacă aş avea şansa asta, s-ar putea să greşesc mult mai grav decât am greşit până acum în viaţa asta, adică să fiu mai vehement în a nu-mi vedea interesul imediat şi a fi mult mai habotnic în meserie", precizează Mircea Bodolan.
Foto: (c) ION SIMION MECHNO / ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES
După 30 de ani de "Om Bun", artistul le transmite iubitorilor de folk să nu uite că "în jurul acestui festival există încă, chiar dacă au plecat dintre noi, oameni îngrozitor de valoroşi care prin munca lor au ţinut poezia românească pe linia de plutire".
"Festivalul "Om Bun" se străduieşte să rămână un simbol al muzicii folk. Dar mi-aş dori ca din cei care iubesc muzica folk şi care ştiu ce înseamnă muzica folk, ce înseamnă fenomenul folk în general, să nu uite că în jurul acestui festival există încă între noi, chiar dacă au plecat dintre noi, un Dan Andrei Aldea, un Vali Sterian, un Horia Stoican, oameni îngrozitor de valoroşi care prin munca lor de peste 40 de ani au ţinut poezia românească pe linia de plutire şi că nu poate exista Festivalul "Om Bun" fără să omagieze aceste valori, fără să îi îmbrăţişeze în acelaşi mănunchi. Aşa cred eu. Şi le doresc celor care iubesc Festivalul "Om Bun" să nu se poate gândi niciodată doar la Festivalul "Om Bun" fără numele astea, fără amintirea acestor personalităţi", spune Mircea Bodolan. AGERPRES/(A - autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
OmBun30/ Nicu Zotta: Folk-ul are viitor în România, sigur are viitor!
OmBun30/ Mircea Rusu: Muzica folk nu mai este de multă vreme un loc privilegiat şi rezervat
OmBun30/ Mircea Baniciu: Festivalul ăsta mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion
OmBun30/ Adrian Beznă: Folk-ul rămâne tânăr şi cinstit cu spiritul lui
OmBun30/ Cătălin Stepa: Cel mai sincer mod de a te adresa lumii - tu, chitara şi atât!
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Începe Săptămâna Pătimirilor: Deniile, oficiate de duminică și până vineri la Catedrala Patriarhală
Creștinii ortodocși participă, în Săptămâna Pătimirilor, la slujbele numite Denii din parcursul anului bisericesc. La Catedrala Patriarhală aceste slujbe vor fi oficiate de duminică și până vineri, începând cu ora 17:00. Slujbele vor fi transmise în direct de Trinitas TV pe Youtube și pe pagin
PS Paisie Sinaitul: De Florii, suntem chemați să începem să fim cu adevărat aproape de Iisus Hristos pe drumul Crucii
Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul a îndemnat la o 'bucurie reținută' în Duminica Floriilor, subliniind că în această zi suntem chemați să începem să fim cu adevărat aproape de Iisus pe drumul Crucii, să suferim alături de Iisus Hristos și să credem în Învierea Lui și în posibilitatea învierii noastre.
Harghita: Cea mai mare ceremonie de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic din Bazinul Carpatic, la Miercurea-Ciuc
Tradiționala ceremonie de sfințire a bucatelor cu ocazia Paștelui Catolic, la care au participat mii de oameni, a avut loc duminică, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc, autoritățile locale susținând că evenimentul este cel mai mare de acest gen din Bazinul Carpatic. La fel ca în fiecare an, oamenii au început să vin
Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim - Floriile
Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim - Floriile. Potrivit tradiției Bisericii, Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viața Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, își pregătește singur int
Credincioșii romano-catolici și protestanți sărbătoresc duminică Paștele
Credincioșii romano-catolici și protestanți sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinilor. În acest an, Paștele Catolic este sărbătorit pe, 5 aprilie, iar Paștele Ortodox pe 12 aprilie. Arhiepiscopul-Mitropolit romano-catolic de București, Aurel Percă, amintește, în Scrisoarea pa
PF Daniel: Pelerinajul de Florii - bucurie a învierii sufletului din moartea cauzată de păcat; aduce binecuvântare orașului
Pelerinajul de Florii nu este doar o 'simplă comemorare istorică', ci o 'bucurie a învierii sufletului' din moartea cauzată de păcat, pentru a primi cu inimă curată de copil lumina neînserată a Împărăției iubirii Preasfintei Treimi, le-a spus sâmbătă seară Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, miilor de credincioș
Moaștele Sfântului Lazăr, depuse la Catedrala Patriarhală
Un fragment din moaștele Sfântului și Dreptului Lazăr a fost depus spre cinstire, sâmbătă, la Catedrala Patriarhală, informează agenția Basilica a Patriarhiei Române. Credincioșii vor putea, astfel, să se reculeagă în memoria lui Lazăr, cel pe care Biserica îl cinstește în ajunul Sărbătorii Intrării Domnului
Pelerinajul de Florii - în București; procesiunea va începe la Catedrala Națională
Ierarhi, preoți, monahi, monahii și credincioși mireni din Capitală și din județul Ilfov vor participa, sâmbătă, la Pelerinajul de Florii organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor. Acest eveniment religios-misionar va avea loc în București, cu sprijinul Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Român
Maestrul Cristian Măcelaru va coordona Masterclass-urile Concursului Enescu 2026; în premieră - compoziție
Maestrul Cristian Măcelaru revine la pupitrul formării unei noi generații de artiști, coordonând, în perioada 24-28 august, o nouă serie de masterclass-uri în cadrul ediției a XX-a a Concursului Internațional George Enescu. 'După impactul remarcabil al ediției anterioare, care a redefinit rolul Concursului Internațional G
Sibiul, fostă Capitală Culturală Europeană, nu are galerie de artă comercială și nici hub cultural (curator)
Curatorul Liviana Dan atrage atenția asupra lipsei infrastructurii pentru arta contemporană în Sibiu și afirmă că orașul nu are galerii de artă comerciale, spații alternative sau un hub cultural, în pofida statutului de primul oraș românesc care a fost Capitală Culturală Europeană în urmă cu 19 ani. 'Sunt foarte mul
Mihaela Simion (MNIR): Vă asigurăm că noi suntem primii interesați de autentificarea Coifului de la Coțofenești
Mihaela Simion, director interimar adjunct al Muzeului Național de Istorie a României, a declarat vineri că specialiștii instituției sunt primii interesați și cei mai în măsură să verifice autenticitatea Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice recuperate după furtul de anul trecut din Muzeul Drents. 'Lucrurile
Demeter: Raportul Comisiei de control a Ministerului Culturii pentru verificări la Muzeul Enescu - transmis Parchetului
Raportul Comisiei de control a Ministerului Culturii privind verificările efectuate la Muzeul Național 'George Enescu' a fost transmis Parchetului, a anunțat vineri ministrul Culturii, Demeter Andras. 'Raportul de control a fost transmis Parchetului pentru investigarea aspectelor legale de degradarea bunurilor culturale de Tezaur.
Bihor: Expoziția 'Arta vitraliului la 360 de grade' a Amaliei Verzea a ajuns la Oradea
Expoziția personală 'Arta vitraliului la 360 de grade', semnată de artista orădeană de renume internațional Amalia Verzea, a ajuns, după prezentarea de la București, în orașul natal, la Muzeul Țării Crișurilor, unde poate fi vizitată până în 10 mai, ulterior urmând să fie itinerată la Roma. 'Toată viața mea
Covasna: Benzile desenate și biblioterapia printre noutățile SepsiBook; invitați - Ioana Pârvulescu, Berg Judit și Andrei Dosa
Scriitorii Ioana Pârvulescu, Berg Judit, Dan Coman și Andrei Dosa se numără printre invitații celei de-a cincea ediții a Târgului de carte și Festivalului de literatură contemporană SepsiBook, ce va avea loc în perioada 14 și 17 mai, la Arena Sepsi din Sfântu Gheorghe, sub semnul 'Anului liceenilor'. Potrivit or
Film O'Clock International Festival #6 - în 12 țări din Europa și Africa
Film O'Clock International Festival #6 va avea loc în perioada 16 - 19 aprilie în 12 țări din Europa și Africa, informează un comunicat al organizatorilor transmis, vineri, AGERPRES. Festivalul reunește 12 țări - Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, Moldova, Serbia, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Egipt și Africa de Su