Patriarhul Daniel a săvârșit în Joia Mare, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.

'Acest mir de mare preț reprezintă, în primul rând, o credință puternică și o iubire profundă a celor care Îl iubesc pe Hristos, reprezintă o viață curată trăită în sfințenie. Dar, în același timp, reprezintă și toate darurile pe care clerici și mireni le-au făcut de-a lungul timpului Bisericii lui Hristos, daruri izvorâte din iubire față de Hristos și față de Biserica Sa. De aceea, toate veșmintele frumoase, toate obiectele liturgice, cum sunt Sfântul Potir, Sfântul Disc, amforele de mare valoare, icoanele sfinte și frumoase, picturile frumoase și de mare valoare, toate acestea reprezintă semne ale iubirii clerului și credincioșilor față de Iisus Hristos', a afirmat Părintele Patriarh, la finalul slujbei.

Sfântul și Marele Mir și Sfânta Euharistie simbolizează iubirea jertfelnică, smerită și milostivă a lui Hristos, a subliniat înaltul ierarh.

'Sfânta Euharistie este taina iubirii jertfelnice a lui Hristos, a morții Sale pe cruce și a învierii Sale din morți a treia zi, pentru a birui păcatul neascultării omului față de Dumnezeu prin smerită ascultare și pentru a dărui lumii viață cerească veșnică prin Învierea Sa. Sfântul și Marele Mir are început în mirul de mare preț sau nardul pe care Maria, sora lui Lazăr, l-a oferit lui Iisus vărsând pe capul și picioarele Lui. (...) Sfântul și Marele Mir se sfințește în aceeași zi cu Sfânta Euharistie din Sfânta și Marea Joi. Deci, atât Sfântul și Marele Mir, cât și Sfânta Euharistie simbolizează iubirea jertfelnică, smerită și milostivă a lui Hristos', a transmis Patriarhul.

El a precizat că Sfântul și Marele Mir se folosește mai ales pentru mirungerea celor botezați în taina morții și învierii lui Hristos, după cum spune Sfântul Apostol Pavel.

'De asemenea, cu acest Sfânt și Mare Mir se sfințește Sfânta Masă din altarul unei biserici ortodoxe deoarece aceasta este simbolul mormântului și învierii lui Hristos, dar și locul unde se sfințește și se păstrează Sfânta Euharistie în chivotul de pe Sfânta Masă. (...) Cu Sfântul și Marele Mir se sfințesc bisericile, dar se ung și moaștele sfinților înainte de a fi puse în raclă', a completat PF Daniel, care a vorbit și despre semnificația prăznuirii Sfintei și Marii Joi din Săptămâna Patimilor.

'Astăzi, Biserica noastră prăznuiește Sfânta și Marea Joi și, spune sinaxarul zilei, facem pomenirea a patru evenimente mari și anume spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, Cina cea de Taină sau Încredințarea Sfintelor Taine, rugăciunea din Ghetsimani cea mai presus de fire și Trădarea lui Iuda. (...) Textul pe care l-am ascultat a fost luat din toate cele patru Evanghelii. Am ascultat Evangheliile în timpul Liturghiei și, în mod deosebit, reținem o învățătură specială privind spălarea picioarelor înainte de instituirea Cinei celei de Taină și însăși această lucrare sfântă, Cina cea de Taină sau Cina Mistică, pe care Domnul Iisus Hristos a săvârșit-o în seara de joi spre vineri, adică înainte de pătimirea, răstignirea și moartea Sa pe cruce și Învierea Sa din morți', a arătat Patriarhul.

Întâistătătorul BOR a mai evidențiat că Iisus Hristos a instituit ceva nou în timpul Paștilor iudaice: 'Sfântul Ioan Gură de Aur spune că, după ce a prăznuit Paștele vechi al Vechiului Testament, Iisus a instituit Paștele Nou sau Paștele Noi creștine. Și anume a făcut ceva cu totul nemaiauzit și nemaiîntâlnit. Paștele Vechi aduceau aminte de trecerea poporului evreu de la robie la libertate, adică erau pomenirea ieșirii poporului evreu din robia Egiptului, trecerea lui prin Marea Roșie și apoi ajungerea lui mai târziu în pământul făgăduinței, Canaan, în țara promisă. Acum, însă, Domnul Iisus Hristos, după ce a împlinit ceea ce prevedea Vechiul Testament, ca să nu fie considerat un călcător de lege, a instituit Paștele cele Noi sau Paștele cel Nou'.

La Sfânta Liturghie a fost prezentă ministra Culturii, Natalia Intotero, căreia Patriarhul BOR i-a mulțumit pentru sprijinul acordat pentru realizarea amforelor pentru Marele Mir.

În cadrul evenimentelor de la Catedrala Patriarhală, din Sfânta și Marea Joi, începând cu ora 7:00, Sfintele moaște din catedrală au fost purtate în procesiune, fiind apoi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.

De la ora 09:00, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale a fost oficiată Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, iar în timpul acesteia a avut loc sfințirea Marelui Mir în 12 amfore mari de argint recent confecționate.

După sfințire, Marele Mir va fi transferat în 44 amfore mici, tot de argint, de cinci litri, care vor fi dăruite tuturor eparhiilor din Patriarhia Română.

Pregătirea Marelui Mir s-a făcut, în primele trei zile din Săptămâna Pătimirilor, la Mănăstirea Duminica Tuturor Sfinților Români din Capitală, într-o încăpere numită Mirostirion. Încăperea a fost edificată special pentru precedenta sfințire a Marelui Mir, în 2019.

Alcătuit din ulei de măsline și 39 de mirodenii, amestecate și fierte continuu mai multe zile în Săptămâna Patimilor, într-un ritual special, Sfântul și Marele Mir este întrebuințat pentru săvârșirea Tainei Mirungerii celor nou botezați, la sfințirea de biserici, la sfințirea Antimiselor și a tuturor lăcașurilor de cult, dar și la așezarea în raclă a moaștelor sfinților canonizați ori pentru reprimirea în Ortodoxie a celor căzuți de la dreapta credință sau primirea celor ce vin la Ortodoxie de la confesiuni creștine al căror botez poate fi recunoscut prin iconomie.

Sfințirea Marelui Mir este permisă numai Bisericilor Ortodoxe autocefale. În Biserica Ortodoxă Română evenimentul a avut loc pentru a 23-a oară de la primirea autocefaliei. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir