OmBun30/ Andrei Păunescu: Folk-ul fără public în faţa artiştilor e doar o încercare de a arăta că rezistă
Folk-ul fără public în faţa artiştilor este doar o încercare de a arăta că rezistă, până la revenirea în viaţa reală, dacă va mai fi această revenire, afirmă Andrei Păunescu.
Săptămâna viitoare el va urca din nou pe scena Festivalului "Om Bun", la ediţia aniversară, şi este bucuros că "evenimentul va fi".
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
"Nu ştiu cum va fi, pentru că, din start, ştim că evenimentul e atipic, online. Folk-ul fără public în faţa artiştilor este doar o încercare de a arăta că rezistă, până la revenirea în viaţa reală, dacă va mai fi această revenire. Dar ediţia 2021 este în primul rând o asumare, este un risc şi este o mare dovadă de curaj din partea organizatorilor. I-am spus asta lui Victor Socaciu încă de când mi-a vorbit de proiect şi m-a invitat. Suntem ca la un meci la care am pariat cu toţii. Sigur e că va fi ceva reuşit. Problema este doar dacă va fi o reuşită de intimitate sau o bombă cu efect larg, pentru că publicul ne va putea urmări din toată lumea, iar asta e un avantaj al internetului. Eu sper ca ghinionul să se metamorfozeze într-o mare şansă", a declarat, pentru AGERPRES, muzicianul.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
El subliniază că "Festivalul "Om Bun" înseamnă o tradiţie importantă în folk-ul românesc, plecată de la vechiul cântec de referinţă al lui Dan Andrei Aldea şi al Cenaclului Flacăra (o vreme a fost chiar semnal muzical al Cenaclului şi generic al emisiunii Radio Cenaclul Flacăra - 1980), construită pe forţa de organizator a lui Victor Socaciu, care dublează forţa lui de creator de muzică".
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Prima lui participare la "Om Bun" a fost prin 1999 - 2000.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
"Probabil că am cântat şi "Amor cubist" şi "Haide, mamă, haide, tată..." Nici nu mai ştiu de câte ori am fost. Mai degrabă pot spune că am lipsit de la puţine ediţii. Uneori am fost doar pe scenă în recital, de câteva ori am fost în juriu, au fost şi ocazii în care una dintre serile de la "Om Bun" a fost un întreg Cenaclu Flacăra, cu tatăl meu la timonă şi cu noi în jurul lui", spune el.
Ar fi vrut să aibă în palmares şi un premiu în Festivalul-concurs "Om Bun", dar "n-a fost să fie".
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
"Amintirea e o stare, nu un fapt concret: o regăsire cu propria mea copilărie şi adolescenţă, perioadă în care tânărul Victor Socaciu fusese lansat de tatăl meu. Când Socaciu a fost el însuşi în postura de a organiza evenimente de anvergură şi m-a invitat, am simţit că se închide un circuit între noi, după mulţi ani. Ţin minte că am vrut, la început, să mă înscriu în concurs, dar Victor mi-a spus că nu se poate, că nu e potrivit, pentru că anii mei de activitate pe scenă şi repertoriul meu mă califică direct pentru recital, nu pentru poziţia de concurent. M-a onorat situaţia, dar tot aş fi vrut să am în palmares şi un premiu de la acest festival. N-a fost să fie, dar etapele au fost arse în mod frumos pentru mine. Amintirile mi se amestecă într-un mod rotund, tablou din care îmi amintesc cu plăcere că am fost şi singur cu chitara, şi cu mici grupuri folk pe care le închegam ocazional, şi cu Trupa "Totuşi..." cu care aduceam un repertoriu rock-folk. Îmi rămân în adâncuri fixate atmosfera veche de la Teatrele "Ion Creangă" şi "Nottara", mirosul de scenă clasică de lemn, murmurul spectatorilor care avea şi el un aer specific inteligenţei şi rafinamentului, frigul de afară (mereu se întâmpla în decembrie) şi imediat căldura reflectoarelor, grija pentru detalii, să nu se dezacordeze chitara, să nu ratezi ocazia pe care o ai o dată pe an sub acest frontispiciu...", afirmă folkistul.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Andrei Păunescu arată că, după 1990, în folk "au murit mai multe valori decât s-au lansat - şi la propriu, şi la figurat".
"Corifei noi nu au mai apărut ca în anii '70 şi '80, când veneau valuri după valuri de super-personalităţi şi mari cântece. Totuşi, câteva nume foarte importante au fost lansate după 1990 - 1992 la Cenaclul Flacăra, sub semnul "Totuşi iubirea" (Tatiana Stepa ca individualitate după Partaj, Emeric Imre, Vasile Mardare, Mădălina Amon, Adriana Margalina şi nu mulţi alţii) sau premianţii de la Festivalul "Om Bun". S-a pierdut din claritate, din curaj, din atitudine, din mesaj, folkiştii au fost tentaţi fie să încerce zadarnic să se plieze pe forme mai comerciale, fie să devină excentrici, stridenţi, fie să îşi încifreze cântecele până la îngustarea dramatică a nişei. Folkul fără mesaj protestatar, fără dramatism autentic şi fără versuri valoroase rămâne o formă despuiată de identitate. Asta ar fi partea rea. Partea bună este că s-au înmulţit, totuşi, locurile şi ocaziile în care se cântă folk (avantajul costurilor mici: un om şi o chitară!), din subsolurile cluburilor până în pieţele oraşelor şi pe vârfurile munţilor sau pe plajele de la mare sau de la Calafat. Lupta trebuie să fie pentru consistenţă şi valoare, în primul rând", consideră artistul.
Chiar şi aşa, el spune că tinerii încă se îndreaptă spre muzica folk şi poezie "pentru că niciodată nu poate dispărea minoritatea de elită, nu poate muri de tot pojghiţa oricât de mică a valorii, a poftei de cultură adevărată şi de mesaj".
"Vin mult mai puţini decât în vremea Cenaclului Flacăra cel vechi, dar este excepţional faptul că sunt câteva "focare" în ţară care cresc sute de tineri folkişti (Generaţia Folk a Mădălinei Amon de la Craiova şi altele) şi că există festivalurile de gen", afirmă muzicianul.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
În ultima perioadă, "dacă tot ne-au închis în case", Andrei Păunescu a căutat să transforme "ghinionul în noroc" şi a scos din arhiva lui "filmări vechi, extraordinare, în care folkul, poezia, repetiţiile, drumurile, concertele nedifuzate ale Cenaclul Flacăra şi oamenii formidabili sunt eroi principali". Le publică pe canalul său de YouTube şi pe pagina de Facebook.
Dacă ar fi să dea timpul înapoi... s-ar grăbi să facă.
"Să mă grăbesc să fac, să public şi să las tot ce pot, în muzică, poezie, literatură şi desen, pentru că timpul trece şi e o mare vină să nu facem noi tot ce ştim sau putem crea, ca să nu existe goluri şi fracturi în istoria şi cultura viitoare", mărturiseşte folkistul.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Şi, la 30 de ani de "Om Bun", urarea lui o reprezintă "câteva versuri" din cântecele lui recente:
"O lumină pentru toţi e în noi, veniţi, luaţi, / O lumină pentru toţi şi să fim pe viaţă fraţi"
sau "Ascultă acum vorbele mele:/ Rocker nu te fac doar hainele din piele,/ De propria umbră nu poţi să fugi,/ Folkist nu eşti doar pentru că te-mbraci în blugi./ Poate că doare, dar o spun în faţă:/ Cu talentul te naşti, geniul nu se-nvaţă./ Confuzia evit-o, să nu te facă rob,/ Când vrei identitate, nu eşti un xenofob./ Fără de ţară, artistul nu-i artist,/ Îi respect pe toţi şi-s naţionalist./ Hei, hei, fii tu însuţi,/ Chiar dacă te îneacă plânsu-ţi,/ Chiar dacă îţi e bine, chiar dacă pătimeşti,/ Să crezi în tine şi să fii exact cum eşti."
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Şi, bineînţeles, versul-titlu-refren al tatălui meu "Doamne, ocroteşte-i pe români!". AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Citeşte şi:
OmBun30/ Mircea Rusu: Muzica folk nu mai este de multă vreme un loc privilegiat şi rezervat
OmBun30/ Mircea Baniciu: Festivalul ăsta mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion
OmBun30/ Adrian Beznă: Folk-ul rămâne tânăr şi cinstit cu spiritul lui
OmBun30/ Cătălin Stepa: Cel mai sincer mod de a te adresa lumii - tu, chitara şi atât!
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ministrul Intotero a discutat cu managerii muzeelor și sindicate despre inventarierea bunurilor de patrimoniu și salarizare
Inventarierea patrimoniului mobil și eliminarea inechităților salariale se numără printre temele discutate, miercuri, de ministrul Culturii, Natalia Intotero, cu reprezentanții sindicatelor și managerii muzeelor aflate în subordinea instituției pe care o conduce. 'Astăzi, așa cum am promis, împreună cu colegii mei din minister,
Sinod: Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nectarie Clinci - ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nectarie Clinci este noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, transmis, miercuri, AGERPRES. Noul episcop-vicar a fost ales în ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfășurată în Aula Magna '
Mureș: Cufărul lui Mihai Eminescu, în expoziția permanentă a Muzeului UMFST, de Ziua Cititului Împreună
Cufărul poetului Mihai Eminescu, care a fost achiziționat de omul de afaceri Cosmin Pop de la cea mai mare casă de licitații din țară, în anul 2017, a fost expus, începând de miercuri, în expoziția permanentă a Muzeului Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie 'George Emil Palade' din Târgu Mureș, în cadru
Timiș: Picturile Sofiei Dorogostaisky, pe simezele Muzeului Satului Bănățean
Muzeul Satului Bănățean (MSB) din Timișoara a vernisat, miercuri, expoziția 'Satele bănățene în viziunea artistei Sofia Dorogostaisky', în semn de omagiu adus unui talent desăvârșit și unei vieți dedicate artei. Expoziția prezintă o selecție de zeci de piese din lucrările de acuarelă și pictură inspirate din peisajele
Bihor: Spectacol 'Dragobete caritabil', susținut de studenți la Muzică și actorul Sebastian Lupu, pe 24 februarie
Un spectacol de muzică și poezie intitulat 'Iubirea de ieri și de azi' - 'Dragobete caritabil' va fi organizat în data de 24 februarie de Rotary Club Oradea Art Nouveau, în colaborare cu Departamentul de Muzică al Facultății de Arte, Universitatea Oradea, cu participarea actorului Sebastian Lupu, cunoscut recitator, mai ales în mediu
MNIR: Piesele din expoziția 'First Royals of Europe' de la Canadian Museum of History s-au întors în România
Bunurile culturale din patrimoniul național care au făcut parte din expoziția 'First Royals of Europe' s-au întors în țară, în siguranță, marți seară, anunță Muzeul Național de Istorie a României (MNIR). Transportul, atât pe teritoriul canadian, cât și în Europa, a fost efectuat de companii int
'Patenta de desființare a iobăgiei' din 22 august 1785, expusă la MNU Alba Iulia
'Patenta de desființare a iobăgiei' în Transilvania dată de către împăratul Iosif al II-lea în urma răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan a fost expusă miercuri la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia. Potrivit tradiției, 'Exponatul lunii februarie' la MNU Alba Iulia este o piesă din patrimoniul instituției muzeale care
ICR: Apel la candidaturi pentru bursele dedicate jurnaliștilor culturali străini
Institutul Cultural Român anunță lansarea unui apel la candidaturi pentru a oferi în anul 2025 trei burse pentru jurnaliști culturali străini. 'Invităm jurnaliștii interesați să trimită dosarele de candidatură până la data de 19 martie 2025, ora 16:00, ora României, la adresa de email [email protected]', transmite, mierc
Buzău: Paginile Wikipedia ale Mihaelei Runceanu, Dumitru Dan și George Emil Palade - completate de bibliotecari
Bibliotecari din cadrul Bibliotecii Județeane 'V.Voiculescu' Buzău s-au alăturat unei campanii internaționale, inițiată de Wikipedia Library și Wikimendians of Romania and Moldova, cu scopul de contribui semnificativ la îmbunătățirea și îmbogățirea informațiilor din platforma online, în special cele legate de zona etnogeografică a Buzăului și de per
Buzău: Vasul 'Cizmuliță', obiect magico-religios, ținut în holul unei școli și devenit tezaur după 30 de ani
Vasul 'Cizmuliță', un obiect magico-religios în formă de cană, cu vârf oblic, datând din perioada mijlocie a epocii bronzului, a fost descoperit întâmplător într-un mal de pământ și păstrat într-o vitrină, pe holul unei școli, în anul 1977 fiind recuperat de un arheolog și în 2007 clasat tezaur național.
INTERVIU/Cristian Mungiu: La film e mai ușor să spui când speri să începi decât când te gândești că ai să termini
Regizorul Cristian Mungiu colaborează în cel mai nou proiect al său cu actorul american de origine română Sebastian Stan, nominalizat la categoria Cel mai bun actor în rol principal la Premiile Oscar, pentru interpretarea lui Donald Trump din ''The Apprentice'', dar și câștigător al Globului de Aur pentru cel mai bun actor pent
Enache (CCR): Aniversarea Centenarului Patriarhiei Române - moment de mare și strălucită semnificație
Aniversarea Centenarului Patriarhiei Române și a împlinirii a 140 de ani de la dobândirea autocefaliei reprezintă un moment de mare și strălucită semnificație pentru întreaga noastră Biserică și națiunea română, care și-au împletit și împlinit destinul cu valorile nestrămutate ale românismului, afirmă președintele Curți
Iași: Ziua Mondială a Cititului cu Voce Tare, sărbătorită la Biblioteca Județeană 'Gh. Asachi'
Biblioteca Județeană 'Gh. Asachi' Iași informează că va sărbători miercuri, 5 februarie, Ziua Mondială a Cititului cu Voce Tare, alăturându-se astfel inițiativei LitWorld, care a fondat 'World Read Aloud Day' (WRAD), o mișcare globală care unește iubitorii de cărți. Mihaela Morariu, șef Serviciul Programe Culturale, Digit
Cluj: Ibrahim Maalouf, Kokoroko și Bireli Lagrene, printre artiștii confirmați la Jazz in the Park 2025
Ibrahim Maalouf, Kokoroko, Bireli Lagrene și Alabaster DePlume se numără printre artiștii confirmați la ediția a 13-a a Festivalului Jazz in the Park, care va avea loc la Cluj-Napoca, în perioada 6-8 iunie 2025. 'Cea de-a 13-a ediție a Jazz in the Park Festival deschide sezonul marilor evenimente din România cu un lineup divers
PF Daniel: Patriarhia Română - lumină călăuzitoare către Hristos, factor de unitate și stabilitate în cei 100 de ani
Patriarhia Română a fost lumină călăuzitoare către Hristos, mirele Bisericii, de-a lungul celor 100 de ani de existență ca instituție și organizare, precum și un factor de unitate și stabilitate de-a lungul vremurilor grele prin care a trecut, a afirmat, marți, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. 'De-a lungul celor 100 de ani existenț