OmBun30/ Mircea Baniciu: Festivalul ăsta mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion
Mircea Baniciu a fost prezent în Festivalul "Om Bun" "aproape întotdeauna". La ediţia aniversară de săptămâna viitoare va urca pe scenă în a doua seară de spectacol.
Şi, ca întotdeauna, va cânta ce ştie cel mai bine, "piesele cele mai bune".
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
"De fiecare dată eu am cântat ce ştiu, ce ştiam cel mai bine, dar având foarte multe piese în repertoriu, uneori mă repetam, poate, dar întâmplător, alteori cântam ce îşi dorea publicul, dar mereu lucruri bune, deci piesele cele mai bune", a declarat, pentru AGERPRES, muzicianul.
Îşi aminteşte de primele ediţii de "Om Bun", când festivalul "se putea face în teatre mai mici". "A ajuns până la Sala Palatului şi mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion. Asta pentru că el a inclus nişte nume foarte bune, cele mai importante nume ale muzicii folk", afirmă Mircea Baniciu.
"A fost un festival care s-a ţinut în nişte condiţii artistice foarte-foarte bune, asta datorită lui Victor (Socaciu - n.r.) şi nu numai lui, ci şi datorită organizatorilor, pentru că nu l-a organizat el tot timpul. Într-o perioadă, am fost sponsorizaţi şi filmaţi, în acelaşi timp, de Televiziunea Română, care la un moment dat a renunţat, după care a revenit, (...) dar festivalul a rămas în picioare. Noi am venit de fiecare dată, regăsindu-ne într-un context folk foarte-foarte frumos. Cei mai buni din folk şi nu numai, şi numele care urmau să apară şi urmau să se lanseze, chiar ieri şi astăzi am vorbit cu Alina Manole care mi-a spus că prima ei întâmplare pe scenă a fost la un festival "Om Bun" şi chiar l-a lăudat ca idee şi ce i s-a întâmplat ei, deci a fost cumva pentru ea un punct de lansare, şi nu numai pentru ea. Victor a avut grijă să adune pe lângă cei consacraţi, pe lângă cei cu nume care aduceau lume la casă, şi nume tinere, printre care au fost unii foarte-foarte buni şi care continuă să fie buni. Noi sperăm ca muzica folk să meargă înainte prin ei. Noi ne mai retragem, unii - alţii, pentru că uite ce vine pe capul nostru", spune cantautorul.
Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES FOTO
Care este cea mai importantă amintire a lui de la "Om Bun"?
"Nu vreau să vă povestesc. Cea mai importantă a fost plecarea lui Florian Pittiş de pe scenă. Da, Florian Pittiş, Dumnezeu să îl odihnească. A zis că noi nu trebuie să vorbim pe scenă, noi trebuie să cântăm, să ne vedem de treabă, pentru că Bob Dylan aşa face. Asta a fost una dintre cele mai neplăcute, aş spune, cel mai neplăcut eveniment. El nu a mai revenit în Pasărea Colibri după aceea. Nu am reuşit niciodată să regăsesc motivaţia momentului, doar că lucrul acesta s-a întâmplat la "Om Bun"", îşi aminteşte Mircea Baniciu.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Cât despre amintiri frumoase, el spune că are de la "fiecare spectacol, biss-uri nenumărate". "Şi, cum să spun, spectatori care au rămas până la finalul spectacolului să mă urmărească pe mine. Fără modestie, pe mine am spus (cu semnul exclamării)", subliniază el.
Îi place foarte mult că, în ultimii 30 de ani, "folkiştii au început să îşi acordeze chitările", că au început "să cânte cu diverse orchestraţii, cu diverşi acompaniatori, care au avut grijă ca piesele să fie mai îngrijite, să fie mai curate ca aspect, ca mod de exprimare".
"Folkiştii, adică noi - şi aici mă refer şi la mine -, am avut grijă ca numele noastre să nu fie băgate în tot felul de prostii, în aşa fel încât ideea de muzică folk să rămână cumva curată", precizează artistul.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
L-am întrebat ce i-ar plăcea să se schimbe în viaţa lui de artist dacă ar da timpul înapoi, în urmă cu 30 de ani...
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
"Aş vrea să schimbăm gajurile (râde). La începutul meseriei, vorbim de începutul meu cu Phoenix, Pasărea Colibri şi cu nu ştiu ce, ar trebui să fie puţin mai mulţi bani vizavi de cât s-a câştigat pe numele nostru, vorbesc de Phoenix, de Pasărea Colibri, de mine şi aşa mai departe. Au fost bani foarte puţini pe care i-am strâns după toţi anii aceştia şi aş vrea să schimb, dacă ar fi să se mai întâmple o dată, să ne vedem ca în America, cu o vilă frumoasă ca a lui Cage, ca a lui nu ştiu care, şi aşa mai departe. Aveam un impresar care spunea 'Baniciule, dacă eram într-o perioadă mai fericită, fără Ceauşescu, - impresar fiind el - voi din Phoenix aveaţi fiecare o vilă şi un Mercedes, iar eu cinci' (râde). Dar, mă rog, era bine şi aşa", îşi aminteşte muzicianul.
În ultima vreme i-au lipsit "spectacolele, prietenii, întâlnirile, contactele, viaţa asta publică la care stăm la diverse mese, ne înţelegem, vorbim, mai bem câte un pahar de bere şi aşa mai departe".
Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES FOTO
"Asta îmi lipseşte. Nu să stau în casă să mă uit la filme, ca şi ceilalţi de altfel, pentru că asta e situaţia. Nu, nu mă uit doar la filme, mă uit şi la nevastă şi la fiul meu, mă uit la tot ce se întâmplă aici în casă frumos şi mă gândesc că totuşi ar trebui să mai ieşim afară. Eu stau undeva la ţară şi vremea asta nu se mai potoleşte", afirmă folkistul.
Fanilor "Om Bun" le urează simplu: "Cel mai bun gând şi să ne revedem sănătoşi, cu semnul exclamării, sănătoşi neapărat, cât se poate de repede". AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dãdârlat)
Citeşte şi:
OmBun30/ Mircea Rusu: Muzica folk nu mai este de multă vreme un loc privilegiat şi rezervat
OmBun30/ Adrian Beznă: Folk-ul rămâne tânăr şi cinstit cu spiritul lui
OmBun30/ Cătălin Stepa: Cel mai sincer mod de a te adresa lumii - tu, chitara şi atât!
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Harghita: Tradiționalul ceremonial de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc
O mulțime impresionantă de persoane s-a adunat, duminică dimineața, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc la tradiționalul ceremonial de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic, obicei instituit în urmă cu peste 20 ani și care este foarte iubit în zonă.
Teatrul Național București: A murit actorul Alexandru Georgescu
Teatrul Național ''I. L. Caragiale'' București a anunța duminică decesul actorului Alexandru Georgescu. ''A părăsit scena vieții în Sâmbăta Mare, ziua dintre moarte și Înviere, moment de cumpănă între întuneric și lumină, între durere și speranță. Cu o prezență scenică discretă, dar p
VIDEO Patriarhul Daniel: Învierea lui Hristos - izvor de pace și bucurie
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Învierea lui Hristos este izvor de pace și bucurie și a atras atenția asupra consumului de droguri - 'o mare primejdie pentru viața oamenilor'. 'Cuvintele 'Nu v
VIDEO UPDATE/Sfânta Lumină de la Ierusalim - în România; PS Paisie: Biserica ne invită spre lumina cea adevărată, Hristos Domnul
Biserica ne invită pe toți, astăzi, spre lumina cea adevărată, care este Hristos Domnul, cel Înviat, oferindu-ne luminarea vieții noastre, prin învățătura Sa, prin prezența Sa vie, plină de Duhul cel Sfânt în viața noastră, a afirmat sâmbătă episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul. 'Însă, așa cum crucea precede Lumina
Sfânta Lumină - adusă, sâmbătă seara, de la Ierusalim; tradiția inaugurată de Patriarhul Daniel continuă în Anul Centenar
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, și va fi oferită delegaților eparhiilor prezenți la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă'. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui
Teatrul Mic: A murit actrița Julieta Szonyi
Teatrul Mic a anunțat vineri decesul actriței Julieta Szonyi, cea care a interpretat-o pe Adnana în serialul de televiziune 'Toate pânzele sus'. Julieta Szonyi s-a născut pe 13 mai 1949, la Timișoara. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'Ion Luca Caragiale' la București și a interpretat numeroa
Mitropolitul Irineu al Olteniei: Mântuitorul, Înviind din morți, ne-a dat bucuria nesfârșită a iubirii Lui
IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, subliniază, în scrisoarea pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului, că Mântuitorul Hristos, Înviind din morți, a dat credincioșilor bucuria nesfârșită a iubirii Lui, dacă vor crede și vor nădăjdui în El. 'Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a Bisericii noastre, izvoru
Ziua Cărților Deschise la Muzeul Cărții și Exilului Românesc
Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează miercuri, 23 aprilie, evenimentul Ziua Cărților Deschise, ce își propune să marcheze Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. Potrivit unui comunicat de presă al muzeului transmis vineri AGERPRES, seria de manifestări culturale cuprinde două secțiuni dedicate lecturii, creației și valori
Dâmbovița: Calea Luminii - 2.026 de candele aprinse în centrul Târgoviștei în Joia Mare
Evenimentul Calea Luminii a avut loc, joi seara, în centrul municipiului Târgoviște, unde 2.026 de candele au fost aprinse de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Mihai Viteazul și pe Bulevardul 'Regele Carol I'. Acest eveniment este unic în țară și are loc în fiecare an la Târgoviște, &ici
REPORTAJ/Mureș: Două volume din 'Cântece dumnezeiești' de Balassi Bálint, păstrate în lume; unul e la Biblioteca Teleki
Unul din cele două volume care s-au păstrat în lume din 'Istenes énekek' (Cântece dumnezeiești) de Balassi Bálint, tipărit în 1632, la Viena, se află în colecția de cărți rare la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș, aceasta fiind prezentată publicului cu ocazia Zilei Poeziei Maghiare. &#
Episcopul Mihai Frățilă: Paștele - prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie un privilegiu al credinței
Paștele reprezintă un fericit prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie și pentru noi un privilegiu al credinței, afirmă PS Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, în Scrisoarea Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului - 2025. '&Icir
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' - în patru orașe din România, în perioada 24 - 27 aprilie
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' va ajunge, în perioada 24 - 27 aprilie, în patru orașe din România. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, caravana va prezenta spectatorilor o expoziție cu obiecte din universul cinematografic al filmului și al perioadei (autori scenografii Iulia și Vi
Galați: Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii - săvârșită, în Joia Mare, la Catedrala Arhiepiscopală
Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii, un obicei păstrat cu sfințenie an de an, amintind de fapta Mântuitorului Iisus Hristos care a spălat picioarele apostolilor, a fost săvârșită în Joia Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ca în fiecare an, în Joia cea
Hunedoara: Credincioșii sunt așteptați la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', de la Lupeni spre Straja
Credincioșii creștini sunt așteptați vineri, 18 aprilie, la biserica ortodoxă din centrul municipiului Lupeni la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', în care participanții străbat un traseu de peste 10 kilometri, până în stațiunea Straja, în semn de prețuire față de jertfa lui Isus Hristos din Vinerea Mare. M
Patriarhie - s-a sfințit Marele Mir; PF Daniel: Acest mir reprezintă o credință puternică
Patriarhul Daniel a săvârșit în Joia Mare, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.