OmBun30/ Mircea Baniciu: Festivalul ăsta mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion
Mircea Baniciu a fost prezent în Festivalul "Om Bun" "aproape întotdeauna". La ediţia aniversară de săptămâna viitoare va urca pe scenă în a doua seară de spectacol.
Şi, ca întotdeauna, va cânta ce ştie cel mai bine, "piesele cele mai bune".
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
"De fiecare dată eu am cântat ce ştiu, ce ştiam cel mai bine, dar având foarte multe piese în repertoriu, uneori mă repetam, poate, dar întâmplător, alteori cântam ce îşi dorea publicul, dar mereu lucruri bune, deci piesele cele mai bune", a declarat, pentru AGERPRES, muzicianul.
Îşi aminteşte de primele ediţii de "Om Bun", când festivalul "se putea face în teatre mai mici". "A ajuns până la Sala Palatului şi mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion. Asta pentru că el a inclus nişte nume foarte bune, cele mai importante nume ale muzicii folk", afirmă Mircea Baniciu.
"A fost un festival care s-a ţinut în nişte condiţii artistice foarte-foarte bune, asta datorită lui Victor (Socaciu - n.r.) şi nu numai lui, ci şi datorită organizatorilor, pentru că nu l-a organizat el tot timpul. Într-o perioadă, am fost sponsorizaţi şi filmaţi, în acelaşi timp, de Televiziunea Română, care la un moment dat a renunţat, după care a revenit, (...) dar festivalul a rămas în picioare. Noi am venit de fiecare dată, regăsindu-ne într-un context folk foarte-foarte frumos. Cei mai buni din folk şi nu numai, şi numele care urmau să apară şi urmau să se lanseze, chiar ieri şi astăzi am vorbit cu Alina Manole care mi-a spus că prima ei întâmplare pe scenă a fost la un festival "Om Bun" şi chiar l-a lăudat ca idee şi ce i s-a întâmplat ei, deci a fost cumva pentru ea un punct de lansare, şi nu numai pentru ea. Victor a avut grijă să adune pe lângă cei consacraţi, pe lângă cei cu nume care aduceau lume la casă, şi nume tinere, printre care au fost unii foarte-foarte buni şi care continuă să fie buni. Noi sperăm ca muzica folk să meargă înainte prin ei. Noi ne mai retragem, unii - alţii, pentru că uite ce vine pe capul nostru", spune cantautorul.
Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES FOTO
Care este cea mai importantă amintire a lui de la "Om Bun"?
"Nu vreau să vă povestesc. Cea mai importantă a fost plecarea lui Florian Pittiş de pe scenă. Da, Florian Pittiş, Dumnezeu să îl odihnească. A zis că noi nu trebuie să vorbim pe scenă, noi trebuie să cântăm, să ne vedem de treabă, pentru că Bob Dylan aşa face. Asta a fost una dintre cele mai neplăcute, aş spune, cel mai neplăcut eveniment. El nu a mai revenit în Pasărea Colibri după aceea. Nu am reuşit niciodată să regăsesc motivaţia momentului, doar că lucrul acesta s-a întâmplat la "Om Bun"", îşi aminteşte Mircea Baniciu.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Cât despre amintiri frumoase, el spune că are de la "fiecare spectacol, biss-uri nenumărate". "Şi, cum să spun, spectatori care au rămas până la finalul spectacolului să mă urmărească pe mine. Fără modestie, pe mine am spus (cu semnul exclamării)", subliniază el.
Îi place foarte mult că, în ultimii 30 de ani, "folkiştii au început să îşi acordeze chitările", că au început "să cânte cu diverse orchestraţii, cu diverşi acompaniatori, care au avut grijă ca piesele să fie mai îngrijite, să fie mai curate ca aspect, ca mod de exprimare".
"Folkiştii, adică noi - şi aici mă refer şi la mine -, am avut grijă ca numele noastre să nu fie băgate în tot felul de prostii, în aşa fel încât ideea de muzică folk să rămână cumva curată", precizează artistul.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
L-am întrebat ce i-ar plăcea să se schimbe în viaţa lui de artist dacă ar da timpul înapoi, în urmă cu 30 de ani...
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
"Aş vrea să schimbăm gajurile (râde). La începutul meseriei, vorbim de începutul meu cu Phoenix, Pasărea Colibri şi cu nu ştiu ce, ar trebui să fie puţin mai mulţi bani vizavi de cât s-a câştigat pe numele nostru, vorbesc de Phoenix, de Pasărea Colibri, de mine şi aşa mai departe. Au fost bani foarte puţini pe care i-am strâns după toţi anii aceştia şi aş vrea să schimb, dacă ar fi să se mai întâmple o dată, să ne vedem ca în America, cu o vilă frumoasă ca a lui Cage, ca a lui nu ştiu care, şi aşa mai departe. Aveam un impresar care spunea 'Baniciule, dacă eram într-o perioadă mai fericită, fără Ceauşescu, - impresar fiind el - voi din Phoenix aveaţi fiecare o vilă şi un Mercedes, iar eu cinci' (râde). Dar, mă rog, era bine şi aşa", îşi aminteşte muzicianul.
În ultima vreme i-au lipsit "spectacolele, prietenii, întâlnirile, contactele, viaţa asta publică la care stăm la diverse mese, ne înţelegem, vorbim, mai bem câte un pahar de bere şi aşa mai departe".
Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES FOTO
"Asta îmi lipseşte. Nu să stau în casă să mă uit la filme, ca şi ceilalţi de altfel, pentru că asta e situaţia. Nu, nu mă uit doar la filme, mă uit şi la nevastă şi la fiul meu, mă uit la tot ce se întâmplă aici în casă frumos şi mă gândesc că totuşi ar trebui să mai ieşim afară. Eu stau undeva la ţară şi vremea asta nu se mai potoleşte", afirmă folkistul.
Fanilor "Om Bun" le urează simplu: "Cel mai bun gând şi să ne revedem sănătoşi, cu semnul exclamării, sănătoşi neapărat, cât se poate de repede". AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dãdârlat)
Citeşte şi:
OmBun30/ Mircea Rusu: Muzica folk nu mai este de multă vreme un loc privilegiat şi rezervat
OmBun30/ Adrian Beznă: Folk-ul rămâne tânăr şi cinstit cu spiritul lui
OmBun30/ Cătălin Stepa: Cel mai sincer mod de a te adresa lumii - tu, chitara şi atât!
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Corul Madrigal încheie cu un concert la Bologna al XXIII-lea turneu în Peninsulă, în cadrul Anului Cultural România-Italia 2026
Corul Național de Cameră 'Madrigal - Marin Constantin', dirijat de Anna Ungureanu, încheie sâmbătă seară al XXIII-lea turneu în Italia, desfășurat sub egida programului oficial 'Anul Cultural România - Italia 2026', cu un concert la Basilica San Petrinio din Bologna. Concertul marchează încheierea seriei de evenime
Diana Marincu, despre proiectul României la Bienala de Artă de la Veneția: E o experiență nu doar valoroasă, ci autentică în întregimea ei
Criticul de artă Diana Marincu, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, unul dintre curatorii proiectului care va reprezenta România anul acesta la Bienala de Artă de la Veneția, afirmă că arta expusă publicului în Pavilionul țării noastre oferă o experiență nu doar valoroasă artistic, ci și autentică în întregimea ei.
Concertul 'Vară, vară, primăvară' - luni, de la ora 19:00, la Ateneul Român
Concertul desfășurat sub genericul 'Vară, vară, primăvară', un eveniment care aduce împreună tradiția muzicii românești și creația contemporană, va avea loc luni, la Ateneul Român. 'Pe 27 aprilie 2026, de la ora 19:00, la Ateneul Român, publicul este invitat la concertul desfășurat sub genericul 'Vară, vară, primăvară
MNIR: Aproape 1.300 de vizitatori - de miercuri până vineri, la Coiful de la Coțofenești
Un număr de 1.262 de vizitatori - majoritatea adulți și seniori - au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) de miercuri până vineri pentru a vedea Coiful de aur de la Coțofenești și cele două brățări de aur recent recuperate după furtul de anul trecut de la Muzeul Drents din Assen. Reprezentanții muzeului au precizat că, &icir
Brăila: Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține concerte la Festivalul 'Chira Chiralina'
Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține recitaluri în cadrul celei de-a XIX-a ediții a Festivalului Național de Muzică Folk 'Chira Chiralina', care se desfășoară la Brăila în perioada 24-26 aprilie, informează Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila: Potrivit organizatorilor, î
Începe Festivalul One World România - 40 de filme documentare în program
Un număr de 40 de filme documentare, cele mai multe dintre ele urmate de discuții sau Q&A-uri cu realizatorii lor, vor fi proiectate, începând de vineri până pe 29 aprilie, la cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World România. Potrivit unui comunicat al Asociației One World
Vâlcea: O biserică veche de piatră, posibil ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, descoperită în centrul Râmnicului
Fundația unei biserici despre care se crede că ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care ar putea fi chiar ctitorul ei, a fost descoperită recent de arheologi sub o biserică din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă în care istoricii presupun că ar fi fost și curte domnească.
Muzeul Theodor Pallady - redeschis pentru public; va găzdui întâlnirile interdisciplinare 'Divanul Artelor'
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând de vineri, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui amplu proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformările recente includ extinderea spațiului de e
Uniunea Scriitorilor: Timbrul literar nu este o 'taxă pe citit', ci o formă de susținere a creatorilor de literatură
Uniunea Scriitorilor din România (USR) reacționează la propunerea Asociației Editorilor din România (AER) de eliminare a timbrului literar din proiectul de ordonanță privind timbrul cultural, subliniind că acest mecanism nu reprezintă o 'taxă pe citit', ci un instrument de sprijin pentru creatorii de literatură. 'Proiectul de ordonanță
Patriarhul Daniel: Sfântul Gheorghe - un sfânt militar; ajută oamenii aflați în situații grele
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a participat joi la slujba Sfintei Liturghii oficiată în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale, cu prilejul hramului 'Sfântul Mare Mucenic Gheorghe'. În cadrul predicii, Patriarhul a subliniat popularitatea sfântului în întreaga lume, atât în Orient, cât ș
Botoșani: Piese de tezaur despre care se presupune că datează din secolul I înainte de Hristos, descoperite la Darabani
Mai multe brățări de argint, un vas, câteva obiecte de podoabă, dar și aproape 600 de monede de argint despre care se crede că ar data din perioada cuprinsă între secolul I înainte de Hristos și secolul al III-lea d.H., au fost descoperite accidental într-o pădure de pe raza orașului Darabani, a anunțat, joi, directorul Direcției Județene pentru Cultu
Turneul Național de Educație Istorică 2026 - în peste 15 localități din țară și la Muzeul Reginei Maria de la Balcic
Ediția 2026 a Turneului Național de Educație Istorică va ajunge în peste 15 localități din România, precum și la Muzeul Reginei Maria din Balcic, Bulgaria, au anunțat organizatorii în cadrul unei conferințe de presă. Ediția din acest an va debuta cu prezentarea documentarului 'Povestea vieții Regelui Mihai', un lungmetraj construit pe
Ministerul Culturii: Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor - un prilej să ne amintim că lectura a format generații
Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului din România sunt un prilej să ne amintim că lectura a format generații, a păstrat identități și a deschis lumi pe care altfel nu le-am fi cunoscut niciodată, a transmis, joi, Ministerul Culturii. '23 aprilie este despre cei care scriu. Despre cei ca
Ziua Bibliotecarului din România/Bibliotecarii transformă discret biblioteca dintr-un spațiu al rafturilor de cărți în huburi comunitare
Ziua Bibliotecarului din România aduce în prim-plan o profesie care, deși discretă, are un impact profund asupra societății, pe cel care contribuie la educație, acces la informație și păstrarea memoriei culturale, adesea dincolo de vizibilitatea publică - bibliotecarul. Într-o lume în care accesul la informație este apa
Președintele Uniunii Scriitorilor respinge afirmațiile Asociației Editorilor referitoare la colectarea timbrului literar
Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, a respins, joi, afirmațiile Asociației Editorilor din România referitoare la taxa de citit din viitoarea formă a Legii 35/1994, argumentând că 'modificările legislative preconizate de Guvern nu schimbă cu absolut nimic obligațiile editorilor'. 'Așad