VIDEO Scena - în pandemie/Directorul Teatrului Dramatic Galaţi: După un an năucitor, privim 2021 cu ceva mai mult optimism
După un 2020 năucitor, când teatrul a trebuit să-şi redefinească metodele de exprimare într-o societate în care rutina zilnică, interacţiunile interumane şi interinstituţionale, toate procesele fireşti care construiau normalul vieţii noastre au suferit modificări substanţiale, privim 2021 cu ceva mai mult optimism, a declarat pentru AGERPRES directorul general al Teatrului Dramatic ''Fani Tardini'' Galaţi, actorul Florin Toma.

Sursa foto: Teatrul Dramatic Fani Tardini Galaţi
''Anul 2020 trebuia să fie pentru Teatrul din Galaţi încununarea a trei ani de muncă susţinută. După participarea la Festivalul Naţional de Teatru în 2019 cu 'Salba dracului', după Vasile Alecsandri, regia Alexandru Dabija, în 2020 urma să participăm la Festivalul de Comedie de la Bucureşti şi la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, să iniţiem Festivalul de Teatru şi Arte Performative pentru Adolescenţi (ediţie pilot) şi să desfăşurăm în toamnă prima ediţie internaţională a Festivalului de Comedie de la Galaţi pe care îl organizăm din 1976. Peste toate acestea, 2020 urma să fie un an de mare sărbătoare pentru Teatrul gălăţean, cu două aniversări importante: 65 de ani de la înfiinţare şi 20 de ani de când a primit numele actriţei Fani Tardini, cea care a influenţat decisiv începuturile teatrului în oraşul de la Dunăre şi căreia urma să îi turnăm un bust în bronz după matriţa semnată de artistul plastic Daniel Divrician'', a afirmat Toma.

Sursa foto: www.fanitardini.ro
Toate planurile s-au năruit însă brusc. Anul începuse cu o premieră specială ''MaMe'', prima creaţie colectivă din repertoriul Dramaticului şi prima colaborare cu regizorul Cristian Ban şi cu scenograful Iulia Gherghescu, un spectacol pe care cronicarii l-au numit ''viu, autentic'' (Nona Rapotan, Bookhub), ''tulburător şi plin de emoţie'' (Gabriela Lupu, Adevărul), ''o declaraţie intimă şi asumată de dragoste pentru toate mamele din lume'' (Elena Coman, Amfiteatru). ''MaMe'' urma să se joace pe 8 martie 2020, dar cortina nu a mai fost ridicată în acea seară şi mult timp după aceea.
''Momentul a fost bulversant pentru toată lumea, iar perioada de izolare la domiciliu a fost un examen dificil. Frustraţi că nu pot juca, artiştii au luptat cu neliniştea că nu vor şti cum va arăta teatrul fără public sau dacă va putea să mai existe, să îşi păstreze forţa de a aduna oamenii în jurul său. Criza s-a extins şi asupra rolului artistului în societate'', îşi aminteşte managerul teatrului.
Totuşi, Teatrul gălăţean nu s-a oprit. Folosind o altă scenă - cea digitală, i-a oferit publicului dese întâlniri, difuzând spectacole de succes din arhivă, recitaluri de poezie, sketch-uri realizate cu ajutorul noilor tehnologii, dar şi interviuri online cu actori, regizori, scenografi şi critici de teatru.
''Oamenii au început să ne spună tot mai des 'Ne este dor de teatru'. Şi nouă ne era, aşa că primul lucru pe care l-am făcut după încetarea stării de urgenţă a fost să amenajăm o scenă în aer liber în Curtea interioară a Teatrului, cu mobilizarea exemplară a tuturor departamentelor şi cu sprijinul Batalionului 284 Tancuri 'Cuza Vodă' Galaţi'', a spus Florin Toma.
Pe 7 iunie 2020 s-a jucat primul spectacol în aer liber - ''Buzunarul cu pâine'', de Matei Vişniec, în regia lui Vlad Ajder.
Sursa foto: www.fanitardini.ro
''Spectacolul se afla în repertoriul nostru de câţiva ani, dar emoţiile pe care le-am trăit cu toţii în acea seară au fost asemănătoare unei premiere. În multe feluri, chiar era o premieră. Reprezentaţia deschidea cea dintâi Stagiune Estivală din istoria de 65 de ani a Teatrului din Galaţi şi era prima întâlnire cu publicul după trei luni bântuite de incertitudine. Un public profund schimbat, al cărui entuziasm manifest şi a cărui energie ne-au dat forţa să continuăm şi căruia îi mulţumim'', a menţionat Toma.
Managerul teatrului gălăţean a precizat că marea provocare a fost aceea de a schimba complet planul de activităţi culturale conceput pentru întreg anul şi de a regândi unul nou, adaptat noului context.
''Am trecut în revistă spectacolele aflate în repertoriul curent, dar şi cele care se aflau în lucru. Am constatat că cele mai multe dintre ele au distribuţii numeroase, ceea ce, în contextul restricţiilor impuse de autorităţi pentru limitarea răspândirii temutului virus, însemna că era (şi este încă) imposibil ca ele să fie prezentate publicului. Aveam nevoie de spectacole noi şi ne-am îndreptat atenţia asupra textelor care puteau fi montate cu doi-trei actori pe scenă. Această reconfigurare a activităţii artistice în timpul curgerii anului a implicat obligaţia de încadrare în sumele disponibile la acel moment, fără a face rabat de la calitatea actului artistic. Cheltuisem deja o parte din bugetul alocat producţiei în 2020 pe spectacole cu decoruri grandioase şi distribuţii numeroase, spectacole care nu mai puteau ieşi la public. În aceste condiţii, am ales piese care puteau fi montate in-house, utilizând resurse financiare reduse, adică decoruri minimaliste, costume din existent, zero colaborări cu actori, regizori sau scenografi din exterior, texte libere de drepturi de autor sau cu drepturi de autor cât mai mici'', a subliniat el.
Această reţetă riguroasă a ajutat să se deruleze o stagiune estivală de patru luni, de la început de iunie până la sfârşit de septembrie, şi a oferit publicului câteva premiere: ''Liselotte în mai'', de Pozsgai Zsolt, regia Cătălin Vasiliu, şi ''Marele premiu'', de Mimi Brănescu, regia Radu Nichifor, două texte ofertante care i-au facilitat trupei experienţa nouă a distribuţiilor paralele, dar şi ''Romeo & Juliet'' - parodie în trei episoade, după William Shakespeare, regia Eugen Făt.
Sursa foto: www.fanitardini.ro
''Cele mai dificile momente din această perioadă ne-au oferit şi amintirile care s-au imprimat cel mai adânc în memoria noastră. Actori repetând afară, pe caniculă sau în ploaie. Readucerea la viaţă, din magaziile Teatrului, a decorurilor şi costumelor ce au strălucit în luminile rampei în spectacole de altădată. Aşteptarea, cumplita aşteptare a orei de începere a reprezentaţiei în zilele cu cer înnorat. Zgomotele oraşului în viaţa spectacolului'', a dezvăluit Florin Toma.

Sursa foto: www.fanitardini.ro
Toamna a găsit Dramaticul gălăţean în plină desfăşurare a celei de-a XXXII-a ediţii a Festivalului Naţional de Comedie, o ediţie retrospectivă online, în cadrul căreia s-au difuzat spectacole premiate la ediţiile anterioare ale festivalului gălăţean, dar şi conferinţe şi ateliere de teatru. Deşi ediţia online a fost un succes, având zeci de mii de vizualizări din ţară şi din străinătate, au lipsit efervescenţa zilelor de festival şi bucuria întâlnirii fizice cu publicul, cu alte trupe de teatru, cu regizori, selecţioneri, cronicari.
.jpg)
Sursa foto: Teatrul Dramatic Fani Tardini Galaţi
În octombrie şi noiembrie au fost câteva reprezentaţii în interior, dar creşterea ratei de infectare a închis din nou Sala de spectacole.
.jpg)
Sursa foto: Teatrul Dramatic Fani Tardini Galaţi
''Aşa se face că sfârşitul lui 2020 şi începutul lui 2021 le-am dedicat lucrului simultan la mai multe proiecte cu livrare imediată, precum realizarea de spectacole-lectură destinate publicului din online şi începerea amenajării în teatru a unui studio de înregistrări de audiobook-uri dedicate unor categorii speciale de beneficiari. În acelaşi timp, am început mai multe producţii la scenă: 'Uşa e deschisă!', de Andrei Velea, regia Vlad Ajder, 'Dorurile mele', scenariu după versurile lui Octavian Goga, regia Vlad Vasiliu, şi 'Vânzătorii ambulanţi', de Murray Schisgal, regia Ciprian Braşoveanu'', a spus directorul teatrului.
Florin Toma a precizat că aceste spectacole vor avea premiera atunci când sălile vor fi redeschise.
''După un 2020 năucitor, când teatrul a trebuit să-şi redefinească metodele de exprimare într-o societate în care rutina zilnică, interacţiunile interumane şi interinstituţionale, toate procesele fireşti care construiau normalul vieţii noastre au suferit modificări substanţiale, privim 2021 cu ceva mai mult optimism. Sperăm ca în acest an noi, artiştii de pretutindeni, să intrăm într-un nou normal şi să putem face ceea ce ştim şi iubim: să le aducem celor din jur bucurie şi speranţă'', a concluzionat Florin Toma. AGERPRES/(AS - autor: Dan Paic, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulBrâncuși/Iași: Lucrarea 'Cap de copil' semnată de Brâncuși, vernisată în prezența ministrului Culturii
Lucrarea 'Cap de copil', aparținând marelui artist Constantin Brâncuși, a fost vernisată, luni, la Palatul Culturii, în prezența ministrului Culturii, Andras Demeter, și a autorităților locale. În discursul susținut la vernisaj, ministrul Culturii a apreciat colaborarea dintre Complexul Muzeal Național 'Moldova', care va
Nunțiul Apostolic în România: Secretul vieții lui Karol Wojtyla constă în dimensiunea spirituală a existenței sale
Secretul vieții lui Carol Wojtyla constă în dimensiunea spirituală a existenței sale, născută din rugăciunea sa, din unirea sa intimă cu Dumnezeu, a afirmat, luni, Monseniorul Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, la o sesiune omagială dedicată Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, organizată de Academia Română.
Bihor: Un ou de struț vechi de 165 de ani, adus din Sahara, exponatul lunii mai în Cetatea orădeană
Un ou de struț vechi de 165 de ani, adus din Sahara, este expus în luna mai la Muzeul Orașului Oradea, în cetate, în proiectul 'Exponatul lunii'. Piesa este considerată una dintre cele mai valoroase și neobișnuite din impresionanta colecție oologică a muzeului, care numără aproximativ 14.000 de exemplare și 3.600 de p
Galați: Treizeci de nevăzători au primit din partea arhiepiscopului Dunării de Jos Noul Testament în format Braille
Aproximativ 30 de persoane nevăzătoare prezente duminică la Catedrala arhiepiscopală din Galați au primit din partea arhiepiscopului Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Noul Testament în format Braille, în cadrul unei acțiuni social-filantropice organizate cu prilejul Duminicii vindecării orbului din naștere.
Buzău: Situl Năeni, zonă în care aveau loc ritualuri magico-religioase, redeschis după două decenii
Muzeul Județean Buzău a reluat, după mai bine de două decenii, cercetările arheologice în situl de la Năeni, unde a fost documentată cea mai veche locuire a Epocii Bronzului din zona Subcarpaților de curbură, un areal despre care specialiștii spun că ar fi fost destinat ritualurilor magico-religioase în urmă cu aproximativ 4.000 de ani.
Bihor: Noaptea Muzeelor la Oradea - eveniment dedicat artei, istoriei și experiențelor culturale
Oradea se alătură din nou evenimentului european 'Noaptea Muzeelor', prin programul 'Muzeele orădene împreună!', ce va avea loc pe 23 mai, între orele 19:00 și 24:00, oferind publicului acces gratuit la muzee, expoziții, concerte, tururi ghidate și momente artistice organizate în mai multe puncte culturale ale orașului, în orga
Program special în Noaptea Muzeelor la MNAR: Accesul pentru fiecare muzeu - pe bază de bilet
Muzeul Național de Artă al României anunță un program extins pentru Noaptea Muzeelor 2026 (23 mai), desfășurat între orele 14:00 și 22:00 (ultima intrare la 21:30), accesul fiind permis pentru fiecare muzeu pe bază de bilet. 'De Noaptea Muzeelor 2026, aveți ocazia să descoperiți unele dintre cele mai valoroase colecții de artă
Nițulescu (ICOM România): Protejarea patrimoniului cultural și susținerea muzeografilor - obiective ale tuturor forțelor politice
Protejarea patrimoniului cultural și sprijinirea specialiștilor din muzee ar trebui să fie obiective asumate de toate forțele politice din societate, afirmă președintele ICOM România, dr. Virgil Ștefan Nițulescu, cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor, celebrată anual pe 18 mai. 'Ca în fiecare an, comunitatea mondială a muze
Theodor Paleologu la RCW - dialog maraton despre educație, politică și mecanismele prostiei
Theodor Paleologu a susținut duminică, în cadrul Romanian Creative Week 2026, una dintre cele mai așteptate conferințe ale ediției - 'Ce ne facem cu atâția proști?', un dialog maraton despre educație, politică și mecanismele prostiei, care a ținut Sala Victoria plină timp de
Alexandra Căpitănescu: România a demonstrat că poate fi un popor unit care își sprijină talentele
Alexandra Căpitănescu, care s-a clasat pe locul al treilea la Eurovision 2026, cu piesa 'Choke Me', a declarat că performanța obținută se datorează tuturor celor au sprijinit-o, iar România a demonstrat că poate fi un popor unit care își sprijină talentele. 'Știu mai bine să cânt la microfon decât să vorbesc
Hunedoara: Cavalerul care îl reprezintă pe Iancu de Hunedoara, reamplasat pe Turnul Buzdugan de la Castelul Corvinilor
Cavalerul care îl reprezintă pe Iancu de Hunedoara a fost reamplasat, duminică, pe Turnul Buzdugan de la Castelul Corvinilor din Hunedoara, statuia din bronz, grea de aproximativ 300 de kilograme și înaltă de 2,8 metri, având o vechime de 153 de ani. În noiembrie 2025, statuia a fost coborâtă de pe amplasamentul s
Patriarhul Daniel: Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași - făclie nestinsă în noaptea cea adâncă a întunericului comunist
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis, duminică, un mesaj la proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași, în care subliniază că aceasta 'a strălucit ca o făclie nestinsă de Înviere în noaptea cea adâncă a întunericului comunist'. 'Cu aleasă bucurie și evlavie cin
Mureș: Dosare secrete din lupta comuniștilor împotriva literaturii religioase, în expoziția 'Sub capota mașinii'
Dosare secrete, documente și fotografii din timpul anchetelor desfășurate în perioada comunismului despre circulația clandestină a literaturii religioase în România pot fi descoperite de publicul larg în expoziția 'Sub capota mașinii', care își va deschide porțile pentru Noaptea Muzeelor, la Muzeul UMFST din Cetatea Târgu Mureș.
Timiș: Lumea insectelor, transpusă grafic de studenți, în lucrări expuse la MNArT
Publicul poate descoperi lumea microscopică a insectelor, transpusă de studenții Facultății de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara în zeci de lucrări de grafică reunite în expoziția 'Insectarium', la Galeria L a Muzeului Național de Artă Timișoara (MNArT). Expoziția este parte a proiectului 'Sezon de Grafică la MNArT'.
Psihoterapeutul Lavinia Bârlogeanu, la RCW: 'Când nu avem cuvinte pentru spaimă, ea nu dispare, cere o formă'
Psihoterapeutul și antropologul Lavinia Bârlogeanu a susținut, sâmbătă, la Iași, în cadrul Romanian Creative Week (RCW), conferința 'Strigătul mut al spaimei. Sublimarea, o terapie pentru condiția umană', propunând o reflecție profundă asupra anxietății și felului în care psihicul uman poate transforma suferința în sens, cr










