În inima municipiului Piatra-Neamț, pe strada care îi poartă numele și la câțiva pași de liceul care îi cinstește memoria, un chip cioplit în piatră încă mai scrutează munții din fața cerdacului casei, așa cum o făcea în urmă cu aproape 150 ani.

Este aproape imposibil să nu-l zărești, indiferent din ce parte a orașului ai veni către centru. Privirea lui parcă te invită să intri în curte, apoi pașii se pierd în casă, într-o poveste fabuloasă 'În munții Neamțului', 'Pe drumuri de munte'...

Fiu al protopopului de Tecuci, a venit la Piatra-Neamț în septembrie 1869, după ce a obținut, prin concurs, un post de profesor la nou-înființatul Liceu Comunal (actualul Colegiul Național 'Petru Rareș'). Aici, soție avea să-i devină fiica... protopopului de Piatra-Neamț.

Așadar, fiu și totodată ginere de protopop, Calistrat Hogaș 'debuta pe piciorul corect în viață', după cum spunea, pentru AGERPRES, muzeograful Muzeului Memorial 'Calistrat Hogaș' Piatra-Neamț, Roxana Diaconu.

'Este una dintre puținele case cu adevărat de epocă din Piatra-Neamț și care și-a păstrat aspectul. Această proprietate a aparținut preotului Costache Gheorghiu, protopop de Piatra-Neamț și socrul lui Calistrat Hogaș. Spre norocul scriitorului, părintele Costache Gheorghiu avea o fată de căsătorit, la scurtă vreme după ce tânărul Calistrat Hogaș a ajuns în Piatra-Neamț. Calistrat a venit în 1869, iar interesant este că, 100 ani mai târziu, în 1969, se deschide muzeul în memoria lui', a declarat Roxana Diaconu.

Proprietatea a fost la vremea respectivă una mult mai mare față de ceea ce a rămas în vremurile noastre. Doar că, potrivit Roxanei Diaconu, familia a fost nevoită să renunțe la terenuri și case, fie pentru că le-a vândut, din lipsa banilor, fie pentru că administrația locală a înființat străzi noi care au trecut peste proprietatea lor.

'Casa este din jurul anului 1840, apoi a fost refăcută de Calistrat Hogaș, în 1880. Deși, între timp, apăruse curentul electric în Piatra-Neamț, Calistrat Hogaș a refuzat. Am găsit în arhive mențiuni legate de faptul că aveau loc foarte multe electrocutări și poate, și din acest motiv, Calistrat Hogaș nu și-a dorit să aibă curent electric. Aici, întotdeauna, ferestrele erau larg deschise, fără draperii și perdele la geamuri iar el avea un stoc generos de lumânări. Foloseau și lămpile pe gaz, chiar avem două lămpi foarte frumoase, păstrate încă de atunci. Una dintre lămpi apare și într-o fotografie, și am încercat să reconstituim acea fotografie, cu obiectele care se găseau acolo. Inițial, Calistrat Hogaș nu a locuit în această casă, ci într-o altă casă de pe proprietate. În casa care este acum muzeu locuia socrul său, protopopul de Piatra-Neamț, care slujea la Biserica Sf. Gheorghe din oraș. Părintele protopop a cumpărat încă 'o pereche de case', lângă biserica unde slujea. S-a mutat acolo și, astfel, Calistrat Hogaș cu familia lui s-a mutat în casa care este acum muzeu', a explicat muzeograful.

Calistrat Hogaș a avut opt copii, însă câțiva au murit de foarte mici. Cea mai longevivă a fost Sidonia, care a trăit 94 ani și care a rămas în casa părintească. Al doilea cel mai longeviv copil al familiei a fost Aetiu Hogaș, un profesor eminent și poliglot, care a murit după doi ani de la pensionare.

O altă fiică a lui Calistrat Hogaș, pe nume Cecilia, a trăit peste 40 ani. Dar singura fiică a lui Calistrat Hogaș care a avut copii a fost Cleopatra.

'Sunt urmași și în zilele noastre, în Cluj și în Berlin. Momentan sunt în corespondență cu unul dintre urmași, Tudor Adrian Soroceanu, strănepot al scriitorului, care este un important cercetător de epoca bronzului și locuiește în Germania. I-am cerut ajutor în identificarea unor chipuri, pentru că avem în patrimoniul muzeului câteva albume de fotografii - din care un album este clasat în patrimoniul național mobil ca tezaur - doar că nu putem identifica toate personajele din poze', a spus Roxana Diaconu.

Publicul vizitator care trece pragul casei - loc al 'comandamentul literar' al scriitorului - are șansa de a descoperi o serie de lucruri personale care au aparținut acestuia.

Sunt peste 300 de obiecte pe care fiica lui, Sidonia, le-a donat sau vândut autorităților. Între ele se remarcă, fără doar și poate, manuscrisele operelor lui Hogaș, biroul de lucru cu lampa, penițele și tocurile de cerneală, pelerina, celebrele pălării, ghetele cu care mergea 'pe drumuri de munte', un revolver Lefaucheux, jobenul, fracul sau port-țigaretul.

Iar, ca pată de culoare, copita calului său, 'Pisicuța', pe care a transformat-o într-o... scrumieră.

''Pisicuța' a existat cu adevărat. Iar copita, cu tot cu potcoavă, a fost făcut de Calistrat - o fire pragmatică - drept scrumieră. Se pare că era un cal destul de răbdător care știa să meargă 'la gebea', adică într-un ritm în care îl purta pe cel din spate lin, încât putea să și adoarmă. Dacă i se punea un pahar cu apă pe spate, nu se vărsa', a adăugat muzeografa.

Tot în casa memorială, vizitatorii pot admira mai multe caricaturi care îl întruchipează pe scriitor și care au fost făcute de elevii săi. Asta pentru că Hogaș își pedepsea elevii care făceau o boacănă obligându-i să îi facă o caricatură.

Trecerea la cele veșnice a scriitorului a avut loc pe 28 august 1917, în Roman, în timp ce acesta, bolnav de emfizem pulmonar, se îndrepta către Iași, la insistențele familiei, pentru a fi consultat de un medic.

După moartea soției lui Calistrat, în casă rămâne să locuiască Sidonia Hogaș, o foarte bună profesoară de pian și canto.

'Era recunoscută ca maestră de pian și cor. A fost profesoara Elenei Botez care și-o amintește ca un profesor foarte aspru, dar foarte practic. Adică, în momentul în care făcea o observație, spunea și de ce. Ea cerea foarte multă seriozitate și foarte multă muncă', a explicat Roxana Diaconu.

Sidonia a moștenit dragostea tatălui său pentru animale, pe care însă a exacerbat-o, dacă luăm în considerare că ținea, la un moment dat, peste 30 de pisici. Dar a păstrat vie memoria scriitorului, deschizând în 1939, 'în amintirea Tataiei', camera de lucru drept spațiu de vizitare.

Moștenitoare a casei alături de mai mulți nepoți din partea surorii Cleopatra, Sidonia decide, alături de aceștia, să doneze casa statului, în 1967, pentru a deveni muzeu.

Astfel, după o renovare care a durat circa doi ani, se deschide pentru prima dată Muzeul Memorial 'Calistrat Hogaș' Piatra-Neamț.

O a doua renovare a avut loc în anii '90, iar ultima, una amplă care a fost derulată într-un proiect cu fonduri europene, a fost finalizată recent, muzeul fiind redeschis publicului joi. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)